Fbx

File de poveste

This content shows Simple View

noiembrie 2018

Noii ministri, avizati de comisiile de specialitate din Parlament

Ministrii propusi in cabinetul Ungureanu au primit avizele favorabile din partea comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, audierile pentru fiecare in parte durand cateva zeci de minute.

Primul audiat si avizat favorabil a fost Serban Razvan Mustea (foto), pentru Ministerul Comunicatiilor. „Va trebui sa ne ridicam la inaltimea asteptarilor pe care populatia le are de la un guvern tanar. Eu am mare incredere in colegii mei, atat in ceea ce priveste gradul de competenta, cat si in sfera de executie. Pana in acest moment, nu am hotarat ce consilier voi aduce la minister”, a declarat Mustea.

Actualul ministru al comunicatiilor, Valerian Vreme, i-a urat candidatului la postul de ministru sa dea dovada de tenacitate in noua functie ministeriala si sa-si faca treaba.

A urmat Bogdan Dragoi, ministrul propus pentru portofoliul Finantelor. In opinia acestuia, prioritatea numarul 1 a MFP in 2012 va fi cresterea economica bazata pe investitii mari, de peste 6,5% din PIB, atat de la bugetul de stat, cat si din fonduri structurale.

Claudia Boghicevici a primit, de asemenea, avizul deputatilor si senatorilor din Comisiile de munca si egalitate de sanse, precum si din Comisia de sanatate din Camera Deputatilor, care au votat in unanimitate pentru candidatul la portofoliul Ministerului Muncii. 

„Angajamentul meu personal in aceasta perioada este de a gasi cele mai bune solutii pentru ca eforturile romanilor, dupa o perioada dificila, cu masuri de austeritate, sa dea roade la nivelul traiului de zi cu zi. Este un obiectiv stabilit si prin programul de guvernare si acesta trebuie realizat prin masuri care sa fie indreptate catre oameni. N-am sa cad insa in capcana populismului si n-am sa promit lucruri pe care nu le voi putea face”, a spus deputatul Claudia Boghicevici in cadrul audierilor.

Lucian Nicolae Bode a primit de asemenea aviz favorabil pentru Ministerul Economiei din partea comisiilor parlamentare de specialitate.

„Patru companii de stat vor avea, din aprilie, management privat. Printre aceste companii se afla Hidroelectrica, Electrica Furnizare si Oltchim. Introducerea managementului privat este, de altfel, una dintre prioritatile mele pentru mandatul de ministru al economiei, alaturi de privatizarea pachetului minoritar /majoritar de actiuni al companiilor de stat. Este vorba despre listarea la Bursa a pachetului minoritar de actiuni al Transelectrica, Transgaz si Nuclearelectrica, dar si pachetul majoritar de actiuni al companiilor Cuprumin, Oltchim si ISCIR”, a spus Lucian Bode, la audierile din Parlament.

Printre proiectele avute in vedere de viitorul ministru al economiei se numara Nabucco si reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.

„Nu in ultimul rand, vreau sa precizez ca voi cauta sa sprijin mediul de afaceri, prin intermediul proiectelor desfasurate in comun cu Ministerul Finantelor. Totodata, intentionam sa identificam si sa exploatam noi resurse energetice pe teritoriul Romaniei”, a mai precizat Bode.

La randul sau, Alexandru Nazare a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate pentru portofoliul transporturilor, printre prioritatile sale numarandu-se monitorizarea contractelor cu finantare europeana si urmarirea cu strictete a termenelor de constructie a autostrazilor, asumate de constructori.

„Vreau sa transmit un mesaj constructorilor. Voi fi la fel de atent si de aspru cu ei ca si doamna ministru Boagiu, iar daca vor inregistra intarzieri in executia lucrarilor vor fi penalizati cu siguranta”, a spus Nazare, care i-a multumit actualului ministru al transporturilor. „Doamna Boagiu este ministrul care m-a format si oricand va fi bine-venita in echipa mea”, a spus Alexandru Nazare.

Si Gabriel Berca, propus pentru postul de ministru de interne, a fost votat in unanimitate in Comisiile reunite de aparare, ordine publica si siguranta nationala si cele de administratie publica din Parlament. La audieri au participat 37 de deputati si senatori din totalul celor 72 care compun comisiile.

Opozitia nu a participat la audierile din comisii, astfel ca, in cazul unora dintre ministri desemnati, nu a fost intrunit cvorumul necesar validarii. Cu toate acestea, coalitia a anuntat ca guvernul Ungureanu va fi votat in Plan joi, la ora 11.00. Reprezentantii Opozitiei au acuzat Puterea de abuz, considerand ca avizele date unor ministri, fara a fi intrunit cvorumul in comisii, nu reprezinta o procedura constitutionala.

„Daca trece guvernul, trebuie emisa o hotarare a Parlamentului si, daca a fost emisa fara respectarea procedurilor privind audierea ministrilor, noi o vom ataca la Curtea Constitutionala”, a declarat Victor Ponta, co-presedintele USL.

Ministrul desemnat al dezvoltarii regionale si turismului, Cristian Petrescu, a afirmat, in cadrul audierii la comisiile parlamentare, ca va continua programele demarate de fostul ministru, Elena Udrea, mentionand ca ii multumeste acesteia pentru ce a facut la minister.

Desi este presedintele unei asociatii care are incheiate contacte de cateva milioane de lei cu Ministerul Turismului, Cristian Petrescu a raspuns ca „nu este niciun conflict de interese” si ca isi va da demisia din functia de presedinte al asociatiei.



Angajatii Societe Generale ar putea intra in greva generala nationala

Sindicatele salariatilor bancii franceze Societe Generale, care controleaza in Romania BRD Group SocGen, a doua banca din sistem dupa active, au facut apel la declansarea unei greve generale nationale de o zi a tuturor angajatilor institutiei de credit, pentru a protesta fata de planurile conducerii de a reduce costurile prin concedieri, transmite Dow Jones.

„Se pare ca cei din conducere se pregatesc sa ia masuri pentru a le fi mai usor sa efectueze noi concedieri. Salariatii sunt foarte ingrijorati”, a declarat liderul sindical Alain Treviglio, de la Confederatia Democrata Franceza Muncii.

Apelul la greva generala scoate in evidenta escaladarea tensiunilor dintre angajatii Societe Generale si top-managementul bancii, care este presat de actionari si de autoritatile de reglementare sa reduca costurile de functionare ale institutiei de credit, pentru a face fata efectelor negative ale crizei datoriilor suverane din zona euro.

In replica, un purtator de cuvant al Societe Generale a declarat ca banca ia in calcul un plan de externalizare a unei parti din activitatile de back office, insa nu are in vedere „un plan global de reducere a personalului”.

Pe de alta parte, potrivit Le Nouvel Observateur, un alt motiv al planului de greva este acela ca sefii Societe Generale refuza pentru al doilea an la rand majorarea colectiva a salariilor, punand decizia pe seama conjuncturii economice dificile si in contextul faptului ca banca nu a distribuit anul trecut dividende actionarilor pe 2012.

„Cu certitudine ca actionarii nu vor accepta sa nu primeasca dividende nici anul acesta, iar asta se va face pe spinarea salariatilor. Insa conducerea ne serveste drept justificare criza si noile reglementari bancare europene, care ar obliga Societe Generale sa detina mai multe fonduri proprii”, spune reprezentantul sindical Maryse Gauzet.

Daca sindicatele vor accepta semnarea noului contract colectiv de munca, singura concesie din partea managementului va fi acordarea unei majorari salariale de 25 de euro pe luna angajatilor care castiga mai putin de 3.000 de euro pe luna, al caror numar se ridica la circa 18.000, dintr-un efectiv total de 40.000 de salariati SocGen din Franta.

„Este inacceptabil. Revendicarile noastre nu sunt excesive. Stim ca e criza. Nu vrem decat indexarea tuturor salariilor cu rata inflatiei”, afirma liderul sindical Thierry Pierret.

Insa ceea ce ii nelinisteste cu adevarat pe salariati este problema sigurantei locurilor de munca. Deocamdata, planul bancii este acela de a nu ii mai inlocui in post pe cei care ies la pensie.

„In acest fel, procesul tot mai intens de distrugere a locurilor de munca este extrem de discret. In plus, opinia publica nu ii simpatizeaza deloc pe bancheri”, explica Pierret.

Sindicatele sunt cu atat mai ingrijorate cu cat, de cativa ani, in intreg sectorul bancar francez se remarca un proces lent, dar consistent de externalizare a diferitelor servicii, in special pe partea de IT.

Surse din Societe Generale spun ca au loc negocieri dure. Se vorbeste despre un plan de reducere a masei salariale cu 10%, ceea ce ar reprezenta echivalentul a 4.000 de posturi. Circa 2.500 de angajati vor iesi la pensie anul acesta, ceea ce inseamna ca in jur de 1.500 de salariati ai bancii risca sa-si piarda jobul. In septembrie 2011, Societe Generale a anuntat un plan de vanzare accelerata de active si a lansat un program de reducere a costurilor, in scopul de a elibera capital in suma totala de 4 miliarde de euro pana in 2013. Banca si-a finalizat planul de restructurare spre sfarsitul anului trecut, operand 880 de concedieri la unitatile sale din Franta.



Bancile ar putea instala automate de casete de valori

Bancomatele clasice, ATM-urile care permit si depunerea de numerar sau chiar si achitarea facturilor, automatele de schimb valutar sunt cateva dintre masinariile prin care bancile ofera servicii chiar atunci cand unitatile teritoriale sunt inchise.  In plus, costurile pe care le suporta sunt mai reduse decat in cazul serviciilor clasice deoarece clientul nu interactioneaza cu un angajat al bancii.
De anul viitor pe piata romaneasca ar putea aparea si automatele de casete de valori. „Anticipam ca inca de la inceputul anului viitor ar putea fi inslatate astfel de automate in Romania. Cu siguranta in 2013 vor fi mai multe functionale daca bancile din Romania nu vor fi afectate de politice sau de alta natura”, a declarat Dan Tone, directorul general al Eutron.
Eutron este una dintre firmele care livreaza automate bancare, masini de numarat si impachetat bani si alte produse institutiilor de credit pe piata autohtona. Recent, Eutron a prezentat institutiilor de credit locale automate de casete de valori. Potrivit lui Dan Tone, bancile sunt interesate cel putin de implementarea de proiecte-pilot pentru a vedea daca aceste automate ar avea priza la clientii romani.

Serviciul clasic versus cel automatizat

Mai multe institutii de credit ofera in prezent servicii de custodie prin intermediul casetelor de valori. Serviciul este valabil insa doar in anumite sucursale ale institutiilor de credit, in conditiile in care casetele sunt depozitate in camere de tezaur sau seifuri. Clientii au acces la continutul casetelor doar in timpul programului agentiei bancare. In schimb, automatele de casete pot permite accesul la orice ora, in conditiile in care sunt amplasate de obicei in incaperi securizate in care accesul se face pe baza cardului bancar si a PIN-ului. Ulterior, prin aceeasi procedura de identificare, clientul comanda automatului sa-i livreze caseta sa de valori, pe care o deschide cu o cheia pe care a primit-o in momentul incheierii contractului de inchiriere. Casetele traditionale sunt livrate in zone special amenajate de catre angajatii bancii si sunt deschise prin utilizarea simultana a doua chei: cea a clientului si cea a bancii.

Automatele de casete de valori pe care Eutron le-a prezentat bancilor autohtone sunt produse de compania suedeza Gunnebo. Potrivit informatiilor disponibile pe site-ul acesteia, primul automat de casete de valori a fost instalat in 2007 de o cooperativa de credit din Italia – Banca di Cavola e Sassuolo. Automate similare au mai fost instalate de o institutie de credit din Africa de Sud si de una din Franta.



Bancile asteapta avizul BNR pe noile norme de creditare

Cele mai multe banci mari de pe piata au depus noile norme de creditare la BNR si asteapta avizul bancii centrale. La sfarsitul saptamanii trecute in aceasta situatie se aflau BRD, Banca Transilvania, Alpha, Volksbank, Piraeus, dar si institutii de credit cu cote de piata mai mici precum Bank of Cyprus. Banca Transilvania si Volksbank au depus normele in cursul zilei de joi. In schimb, OTP Bank nu avea inca normele de creditare depuse la banca centrala.

Pana la finele saptamanii trecute doar Emporiki a anuntat ca BNR i-a avizat noile reguli de creditare si ca va incepe sa acorde credite dupa noile reguli de la 1 februarie.

Institutiile de credit trebuie sa-si adapteze normele de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice la prevederile unui regulament publicat de BNR in toamna anului trecut si sa le depuna la banca centrala pana la sfarsitul acestei luni.

Institutiile de credit persoane juridice romane vor da imprumuturi pe actualele norme pana cand banca centrala le va aviza normele noi. In aceasta categorie intra cele mai multe banci care acorda credite populatiei. Sucursalele bancilor straine, care nu au norme de creditare avizate de BNR, au fost obligate sa schimbe o parte din regulile de creditare inca de la sfarsitul lunii noiembrie.

De la acea data si pana la primirea avizului bancii centrale pe normele de creditare a populatiei acestea practica un grad maxim de indatorare de 35% din veniturile debitorilor. Bancile care opereaza pe piata ca sucursale si au activitate pe segmentul de retail sunt ING, Citibank si Bank of Cyprus.

Implementarea regulamentului BNR va reduce sumele maxime ce pot fi imprumutate de la banci. Perioada de acordare a creditelor de consum, cu sau fara garantii reale, va fi de cel mult cinci ani si, in plus, creditele de consum fara garantii vor putea fi acordate doar in lei. De asemenea, bancile vor utiliza coeficienti mai mari pentru cuantificarea riscului de depreciere a leului si vor lua in calcul si riscul de scadere a veniturilor debitorilor.

La creditele ipotecare va fi cerut un avans mai mare – de cel putin 25% la cele in valuta acordate clientilor cu venituri in lei si de minimum 15% la cele luate in moneda nationala. In prezent, avansul minim cerut de banci la creditele pentru locuinte este de 10-15% la creditele pentru locuinte.



Rasvan Radu: „Bancile au nevoie de o piata a obligatiunilor acoperite de active”

Intrebat de ce unele banci remunereaza economisirea in valuta mai bine decat economiile in lei, desi dobanda-cheie a BCE se situeaza la 1%, iar cea a BNR de 5,25%, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, Rasvan Radu, apreciaza ca nu pentru toate bancile piata de swap e foarte lichida. El adauga ca o piata de swap iti impune anumite limite. Si sunt banci care au deficite structurale mai mari. De fapt, multe dintre bancile romanesti se confrunta cu deficite, remarca Rasvan Radu, pentru ca au acordat mai multe credite in moneda straina decat in moneda nationala si, in general, pentru toate bancile portofoliul de depozite in lei este mai mare decat cel in valuta

In conditiile in care noul guvern s-a exprimat pentru o redresare a nivelului castigurilor salariale, iar un segment important e cel al personalului bugetar, in ce masura credeti ca se poate armoniza politica monetara cu masurile Executivului?

In primul rand cred ca vorbim de relaxarea conditiilor salariale numai pentru bugetari, pentru ceilalti, din cate stiu, nu exista un plan de redresare, si dinamica remuneratiilor depinde de evolutia economiei si de performanta companiilor. Deci ne referim doar la o crestere a salariilor in sectorul bugetar. In legatura cu asta pot sa va spun ca atat timp cat Guvernul se mentine in limita indicatorilor macroeconomici agreati, in special a tintei de deficit bugetar, nu cred ca exista un impact semnificativ. Fireste ca aici se poate pune o alta intrebarea: Daca tot ajungem la aceasta tinta de deficit, ce e cel mai bine sa facem cu bani? Eu cred ca trebuie gasite si surse pentru o stimulare a dezvoltarii. Asta pentru ca intreprinderile din Romania reprezinta motorul dezvoltarii economice si din impozitele platite de ele se asigura banii pentru cresterea salariilor bugetarilor. Foarte curand trebuie sa privim si in aceasta directie, a gasirii unor stimuli pentru agentii economici.

Puteti sa ne spuneti concret la ce stimuli va ganditi?

De exemplu, pentru ca tot s-a discutat in ultima vreme, scaderea CAS la angajator cred ar fi o masura extraordinar de importanta pentru mediul economic. Poate nu atat ca impact material, cat psihologic. Ar consolida increderea la nivelul agentilor economici.

In ce masura pretul activelor imobiliare va fi mai bine sustinut prin masurile pe care intentioneaza sa le ia noul guvern?

Pretul imobilelor nu va fi semnificativ influentat. Cu alte cuvinte, cred ca majorarea salariilor bugetarilor nu se va reflecta intr-o crestere a preturilor activelor imobiliare si nu se va vedea foarte mult nici in consum.

In acelasi timp insa, e posibil ca pentru cei care au probleme cu plata ratelor sa reprezinte o usurare…

Absolut, ceea ce se poate imbunatati este performanta serviciului datoriei. Sunt de acord ca acest indicator poate fi influentat, dar nu pretul activelor, care reprezinta garantia datoriei.

Considerati ca pot fi luate masuri suplimentare din punct de vedere sistemic, respectiv de catre Banca Nationala a Romaniei, pentru reglarea lichiditatii in valuta a bancilor romanesti?

Atunci cand discutam de lichiditate si de Banca Nationala, cred ca in primul rand ar trebui sa vorbim de lichiditatea in lei. Si dupa cum se vede in ultima perioada, lichiditatea in sistemul bancar se afla sub o anumita presiune, cu atat mai mult cu cat e neuniform distribuita – unele banci au lichiditate suficienta, iar alte banci se confrunta cu deficite destul de mari. Iar necesitatile acestora din urma duc la cresterea preturilor de atragere a depozitelor din piata, care, mai departe, se reflecta in pretul finantarilor acordate in economie. Cu atat mai mult cu cat bancile se gasesc acum si sub constrangerea indicatorului credite/depozite. Cred insa ca se pot face pasi pentru imbunatatirea lichiditatii pe piata interbancara si unul dintre acestia ar putea fi initierea de operatiuni repo – de refinantare – pe termen mai lung. Daca ne referim strict la lichiditatea in valuta, trebuie sa precizez ca, daca exista lichiditate in lei si piata de swap functioneaza, exista si lichiditate in moneda straina. Asadar, BNR poate ajuta si interveni doar in momentul in care piata de swap nu functioneaza. Si atunci, da, are un rol determinant in asigurarea continuitatii lichiditatilor in valuta. Sigur, poate interveni in asigurarea echilibrului monetar si cu ajutorul unei alte parghii, cum ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO).

Va marturisesc ca la RMO m-am gandit atunci cand v-am intrebat ce masuri de reglare a lichiditatii in valuta pot fi luate. Asta in conditiile in care RMO in valuta sunt mai mari decat cele in lei

Sunt mari, da. Dar are importanta nu doar dimensiunea, ci si costul remunerarii RMO. Repet insa: lichiditatea trebuie privita ca ansamblu, cata vreme avem o piata de swap lei-valuta functionala. E o chestiune de cost in prima instanta si abia apoi putem discuta problema lichiditatii pe piata valutara, daca nu functioneaza piata de swap. Iar lichiditatea se poate asigura, de exemplu, si prin acceptarea altor tipuri de active drept colateral la operatiunile repo, cum ar fi obligatiunile municipale.

Apropo, ce parere aveti de ideea ca BNR sa ia in considerare la RMO numerarul – bancnotele din casierii -, ceea ce le-ar permite bancilor sa-si creeze spatiu de manevra la nivelul valutei de cont, principala zona unde vor sa fie lichide?

Sunt multe sugestii care se pot face, n-as vrea sa ma opresc la una sau la alta. E necesara o prioritizare a lor, pentru ca in mod clar nu se pot aplica toate si importanta este si posibilitatea implementarii lor.

Considerati ca datoria publica a Romaniei trebuie finantata preponderent in moneda locala sau in valuta?

In masura in care se pot accepta termene lungi la dobanzi convenabile ar trebui finantata preponderent in moneda nationala.

Cu alte cuvinte, daca BNR sustine ca e prudent ca persoanele care doresc sa se imprumute sa o faca in lei, moneda in care au veniturile, aceasta regula ar trebui sa fie valabila si pentru stat, care are cea mai mare parte a veniturilor in lei? Aceasta e o paralela buna. Cred ca si companiile se afla in aceeasi situatie. Sunt multe companii care au necesitati de finantare in special pentru investitii pe termene lungi, care sunt dificil de asigurat la preturi competitive in moneda locala. De aceea ele prefera sa acceseze credite de investitii in valuta si pentru finantarile pe termen scurt sa accepte de multe ori finantarile in lei. Si cred ca acesta este un comportament echilibrat. Sa se imprumute pe termen lung in valuta, cu atat mai mult cu cat exista o tinta de aderare la euro, iar pe termen scurt sa se finanteze in moneda in care desfasoara operatiunile. Pentru ca, in sine, imprumutul intr-o alta moneda decat aceea in care isi desfasoara operatiunile reprezinta o operatiune care comporta riscuri.

Ati adus in discutie obiectivul de trecere la euro in 2015. Se poate conchide ca multe companii iau credite in moneda europeana, pentru ca cea mai mare parte a perioadei pana la scadenta se va derula in interiorul zonei euro?

Eu nu cred ca motivul pentru care au luat credite in moneda straine e dat de orizontul de asteptare oferit de autoritati pentru trecerea la euro in 2015. Parerea mea este ca finantarile in euro au fost accesate in principal datorita pretului competitiv si a disponibilitatii maturitatilor pe termen mai lung. Intr-adevar, ce pot crede este ca atat persoanele fizice, cat si companiile au acceptat riscul de a se imprumuta in moneda straina tocmai pentru ca orizontul de asteptare ar fi scurt. Dar si daca ar fi fost ceva mai lung, tot s-ar fi imprumutat in valuta, chiar daca si-ar fi luat un risc mai mare.

Considerati ca piata locala va putea deveni un partener stabil pentru emisiunile de bonduri ale bancilor?

Pe termen scurt, nu cred. Pe termen mediu si lung – da.

Imprumuturile „Prima Casa” beneficiaza de garantie guvernamentala, la fel ca titlurile de stat. N-ar trebui sa fie si ele tranzactionate pe Bursa?

Nu exista legatura intre creditele „Prima Casa” – garantate de stat – si emisiunile de titluri ale statului. In primul rand datorita maturitatii. „Prima Casa” este un program pe termen lung, in timp ce titlurile de stat sunt, in general, emisiuni pe termen scurt. „Prima Casa” este un credit in sine, care trebuie mentinut pana la scadenta. Titlurile de stat reprezinta un instrument ce poate fi negociat pe piata secundara. Deci exista diferente majore, care fac incomparabile cele doua instrumente.

Stati un pic, dar de ce trebuie mentinute imprumuturile „Prima Casa” pana la scadenta, daca exista produse similare care se tranzactioneaza? De ce nu poate deveni si „Prima Casa” un produs tranzactionat?

In primul rand, pe piata locala nu exista produse similare care se tranzactioneaza. Deci ar trebui deschisa o alta piata. Teoretic, ea poata aparea, dar n-a aparut. In al doilea rand, dobanda pentru „Prima Casa” este redusa, ceea ce restrictioneaza posibilitatea tranzactionarii, in conditiile in care clientul de „Prima Casa” nu are neaparat alte genuri de operatiuni pe baza carora sa genereze venituri suplimentare. De altfel, nici piata titlurilor de stat nu este inca foarte lichida la nivel de piata secundara… Daca ar fi sa prioritizam, cred ca foarte important acum ar fi sa existe o piata a obligatiunilor acoperite de active, pentru ca ceea ce se vede clar este ca bancile au nevoie de surse de finantare in aceasta perioada. Cu cat acest gen de piata apare mai repede, cu atat este mai bine.



Reactia Adelinei Pestritu la propunerea lui Fernando de la Caransebes!

Radem, glumim, insa Fernando de la Caransebes a pus ochii pe Adelina Pestritu cam de atunci cand frumoasa prezentatoare de la Wowbiz era intr-o relatie cu Liviu Varciu.

Fernando este dispus la orice compromis sa o cucereasca. Cei doi au stat fata in fata luni seara la emisiunea pe care Adelina o prezinta impreuna cu Madalin Voicu.

Fernando spune de asemenea ca el ii poate oferi Adelinei o dragoste unica.

„Pot să-i fac un copil. Repede. Mai repede decât alţii. Frumoasă e, bani are, vedetă e, are tot ce-i trebuie”, a declarat cu incredere Fernando, iar Adelina a ras.

„Aoleu! Dar cum m-ar numi pe mine? Adelina de la Caransebeş?”, a glumit aceasta.

„M-ai luat prin surprindere cu propunerea ta, dar promit să mă gândesc”, a afirmat Adelina pe un ton mai serios.

 




top