Fbx

File de poveste

This content shows Simple View

Fbx Fbx

Efectul Titicaca – lumea pe dos

Huatajata. Primul contact cu lacul Titicaca. Am ajuns aici plecand dimineața din La Paz sa vizitez muzeul barcilor de totora, de care mi-au povestit niște bolivieni, și, daca se poate, sa-l intalnesc pe Paulino Esteban, cel care i-a construit barcile lui Thor Heyerdahl in cateva dintre expediții.

La hostel sunt sfatuita sa iau mai degraba minibusul spre Tiquina decat cel de Copacabana, o sa ma lase exact unde vreau. Bineințeles, ma lasa cu vreo 11 kilometri mai incolo; șoferul a uitat, asta e, domnișoara, ma scuzați, dar Huatajata nu-i așa de departe, uitați, se vede in zare. Mmmmda, se vede daca ai ochi patrunzatori care vad dincolo de padurea de la cinci kilometri departare. Fac cei 11 kilometri inapoi pe jos, imi iau doua ore bune dar n-are rost sa ma supar, tot o calatorie e și asta. Il gasesc pe Don Paulino acasa, iar in timp ce se apuca sa imi povesteasca despre cum l-a cunoscut pe exploratorul norvegian, sosește un grup de turiști francezi insoțiți de o ghida cu accent chilian. Fata il intreaba ce parere are despre Evo Morales, actualul președinte al țarii, Don Paulino se incrunta și, stapanind la perfecție arta pusului punctului pe i, arunca sageata fix pe principalul defect al lui Evo: „Mai trebuie sa calatoreasca, n-a calatorit suficient”.

Isla del Sol. Dimineața, la micul dejun, intru in vorba cu doamna care ține hostalul. Printre altele, o intreb de unde vine apa in gospodariile de pe insula. In Bolivia, apa curenta e mereu o problema, cu intrebarea despre apa nu dai niciodata greș, raspunsul va fi mereu surprinzator, mereu revelator daca vrei sa cunoști o farama de realitate. Nici data asta nu face excepție. Suntem pe o insula in mijlocul Titicacai și dificultatea cu care se obține resursa asta vitala are ceva din absurdul situației naufragiaților care mor de sete in mijlocul oceanului. Oamenii se trezesc la patru dimineața si pleaca cu magarii de povara inspre puțul aflat la cațiva kilometri, mai la deal. Aduc apa pentru rezervoarele de la duș, pentru toaleta, pentru gatit, pentru baut. Orice strop risipit costa timp, efort și uneori și bani. Conchid ca pana nu te-ai sculat tu insuți cu noaptea-n cap sa urci cu magarii pe un povarniș la patru mii de metri nu iți dai seama cat de prețioasa e apa in unele parți ale planetei.

E sfarșit de august și eu imi aman plecarea in Peru pentru a sta cateva zile in casa Donei Lucia din Santiago de Okola. E o comunitate care ofera un program de homestay pe latura boliviana a lacului, dar nu prea știe multa lume de ei. Și eu a trebuit sa caut destul de mult timp sa gasesc așa ceva. Oricum, homestay-ul asta implica o serie de inconveniente. Nu numai ca plecarea in Peru va fi mai tarziu decat data inițial planuita, ci și deplasarea catre acest Santiago de Okola se dovedește mai complicata decat mi-aș fi imaginat: din Copacabana, stațiunea cea mai cunoscuta din partea boliviana a lacului, unde ma aflu, trebuie sa ma intorc in La Paz, pentru ca de acolo sa iau un alt transport inapoi inspre lacul Titicaca, doar ca puțin mai la nord. La intoarcere, lucrurile se complica și mai mult. Ghici ghicitoarea mea: cat dureaza deplasarea din punctul A numit Santiago de Okola pana in punctul B numit Copacabana, aflat la nu mai mult de 100 de kilometri in linie dreapta? In Bolivia, unșpe ore și șapte mijloace de transport. Oricum, nu ma impacientez. Horoscopul ma avertizase ca o sa am peripeții saptamana asta. Sunt in grafic. 

Cu Dona Lucia am o problema. De comunicare, mai exact. Nu avem nicio limba in comun pe care sa o vorbim amandoua fluent. Ne ințelegem cu bruma de spaniola pe care o știe ea și bruma de aymara pe care o știu eu. Stau in permanentța cu manualul și notițele de la cursul de aymara in mana, caut cuvinte, incerc sa formulez propoziții, gesticulez. Imi e greu. Seara vine Don Tomas, cel care a aranjat homestay-ul și care vorbește atat spaniola cat și aymara. Tabaram amandoua pe el sa ne spunem ofurile. Eu, ca ma simt prost ca din tot ce spune ea ințeleg cam 1-2 cuvinte per propoziție, ea, ca e fericita ca, uite, fata vorbește aymara.

Dona Lucia nu face altceva decat sa gateasca. In doua zile a gatit aceeași supa de patru ori. Așezata turcește pe niște paie așternute direct pe pamant, desculța, Dona Lucia iși petrece marea majoritate a timpului taind zarzavat, curațand cartofi, fierband apa la soba de lut in care ard vreascuri de eucalipt. In jurul ei, intr-o dezordine perfecta, oale, bidoane cu apa, știuleți de porumb, cartofi, boabe de fasole, ulei, pliculețe de ceai, saci de faina, detergent de vase, tacamuri, praf. Toata scena asta, sa fim ințeleși, se petrece in bucataria care, ca in toate gospodariile boliviene, e intr-o cladire separata. Printre blocurile de chirpici din care e construita intra vantul, și lumina vine de la ușa deschisa de afara. Cred ca nu mai are rost sa menționez ca nu are frigider.

Pranzul pe malul Titicacai consta in supa de cartofi, o farfurie plina cu vreo patru tipuri de cartofi fierți, orez fiert și o turta de, ați ghicit, cartofi. Inghit cu greu cartofii fierți, in marea lor majoritate fara niciun gust și cu o textura dubioasa datorata diferitelor procese de inghețare, dezghețare, macerare, uscare la care au fost supuși. Dupa vreo cinci bucați imi vine sa vomit. Și sa plang: mai am inca mai bine de jumatate de porție. Nu ințeleg cu ce am greșit. Cer puțina sare. Imi dau seama de ce se zice ca cel mai important lucru pentru un calator, mai important chiar decat o minte deschisa, este un stomac puternic.

Duminica dupa-masa Dona Lucia ma invața sa țes. Capodopera va fi un șnur alb cu galben, cu margini roz, lung de vreo 60 de centimetri, la care muncesc o dupa-amiaza intreaga. Iese obiectul din imagine, producție proprie cu materialul clientului, pe care Dona Lucia mi-l vinde ulterior tot mie contra sumei de 20 de bolivianos, nenegociabil. Așa e capitalismul in Bolivia. Il cumpar. Avand in vedere ca m-a costat 20 de bolivianos și trei ore de munca, pot spune ca e cel mai scump suvenir pe care l-am cumparat vreodata. Ii inmanez razand bancnota; sper s-o pastreze și ea ca amintire.

In ultima zi, ma insoțește pana la rascrucea de unde o sa aștept microbuzul spre La Paz. Cat timp așteptam mașina, se apropie o tanara consateanca. Batrana incepe sa-i spuna ceva in aymara, fata se scuza ca nu vorbește limba, eu intervin și ii traduc in spaniola propoziția, pe care, intamplator, o ințelesesem. Ramane cateva secunde blocata. Universul tocmai o luase razna și plonjase in lac.



Cele mai comune tipuri de site-uri

Te-ai hotarat ca ai nevoie de un site, dar nu stii de unde sa incepi si ce sa faci mai exact? Nu stii nici macar ce tip de site s-ar potrivi afacerii tale? Daca te afli intr-o asemenea situatie, atunci iti vom arata in acest articol care sunt cele mai comune tipuri de site-uri, si vom vorbi putin despre fiecare in parte, pentru ca tu sa poti face cea mai buna alegere.

Site-uri de prezentare 

Site-urile de prezentare sunt cel mai adesea folosite de catre antreprenori. Acestia isi expun in acest mod, in mediul online, serviciile si produsele pe care le ofera. In ziua de azi, cu un singur site web poti ajunge efectiv la milioane de oameni din intreaga lume. Site-urile de prezentare nu sunt excelente doar pentru cei care vor sa vanda ceva anume ci si pentru cei care vor sa ofere anumite informatii utile.

De exemplu, cabinetele medicale sau anumite institutii publice utilizeaza un astfel de site. Indiferent de motivul pentru care construiesti un site de prezentare, este esential sa stii ca pentru a obtine cel mai bun rezultat, este important sa urmezi pasii corecti. Prin urmare, echipa de pe thc.ro te poate indruma in tot acest proces, pentru ca tu sa iti poti indrepta atentia catre business-ul pe care vrei sa il construiesti in mediul virtual.

 Site-uri personale

Aceste site-uri nu sunt recomandate companiilor mici sau mijlocii, ci persoanelor fizice. In general, furnizorul tau de internet iti poate oferi spatiu gratuit pe server, pentru ca tu sa poti crea un site personal, pe care sa incluzi cateva fotografii, dar si un jurnal online. Aceste site-uri au o adresa web, de genul www.numele-furnizorului-internet. ro.  De ce un site de acest tip nu este recomandat pentru un business?

Ei bine, pentru ca URL-ul nu este deloc prietenos cu motoarele de cautare, si in plus, capacitatile serverului sunt oarecum limitate.

 Site-uri de partajare a fotografiilor 

Aceste site-uri au devenit din ce in ce mai populare in ziua de azi. Ele sunt gratuite, si se sustin financiar cu ajutorul publicitatii online. Mai mult decat atat, extrem de multe camere digitale impreuna cu o serie de imprimante foto sunt insotite de software care permit utilizatorilor sa creeze tot felul de prezentari de fotografii digitale, pe care sa le incarce mai apoi pe web.

Exista de asemenea si telefoane inteligente care detin aplicatii pentru exact acelasi scop.

Site-uri pentru scriitori  

Un site pentru scriitor este adesea numit platforma scriitorului. Asadar, aceasta platforma include un site web, conturi de Facebook si Twitter, si un blog. Pe un astfel de site, gasesti o biografie, un catalog care cuprinde atat carti si opere publicate, cat si extrase din anumite lucrari si un link catre site-ul catre blogul scriitorului.

  Ideea este aceea de a crea o baza de fani, la care absolut toate publicatiile viitoare sa poata fi comercializate direct.

Site-uri de socializare     

Site-urile de socializare ajuta foarte mult la construirea de comunitati in mediul virtual, comunitati de persoane care doresc sa socializeze si sa intalneasca oameni noi si interesanti. In momentul de fata, cel mai cunoscut site de acest gen din intreaga lume este Facebook, urmat de Linkedin.

 Forumurile sunt si ele o sursa excelenta de informatii, dar si de ajutor pentru cei care au o afacere mica.              

 Site-uri informative 

Site-urile informative sunt cele de genul wikipedia.org sau enciclopedia online. In general, business-urile din mediul virtual nu au nevoie de un asemenea site, dar in cazul in care ai mai multe informatii de partajat, informatii care ti-ar putea creste vanzarile, atunci un site informativ s-ar putea dovedi a fi extrem de util. 



Somnul insuficient duce la obezitate si diabet

Problema reala a diminuarii orelor de somn nu este legata doar de oboseala, ci de deteriorarea sanatatii pe termen lung.

Un studiu condus de National Sleeps Foundations afirma ca doi din trei americani acuza probleme frecvente cu somnul. Lipsa de somn are ca efect deteriorarea sanatatii. Studiile, confirmate si de profesorii de endocrinologie de la Universitatea de Medicina din Chicago, vorbesc despre impactul pe care il are deficitul cronic de somn asupra sanatatii.

Cercetatorii din domeniul calitatii somnului nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste numarul de ore de somn care sa fie unanim acceptat. Cei mai multi dintre ei cred ca un somn bun si de mai lunga durata poate sa ne readuca la parametrii de functionare optimi (in forma maxima), ca ne face sa ne simtim fizic si mental la nivel maxim. Nu exista insa reguli precise, general valabile, indiferent de persoana. Studii realizate pe diversi subiecti au evidentiat faptul ca adultii tineri si cei de varsa mijlocie au nevoie de circa opt de somn pe noapte.

Ce este somnul pierdut?

Fiecare persoana ar trebui sa stie de cat somn are nevoie pentru a se simti odihnita. Adesea, voluntarii implicati in realizarea experimentelor sunt intrebati cat timp si-ar dori sa doarma si cat de mult reusesc sa o faca in realitate. Diferenta dintre somnul dorit si cel efectuat, intr-un fel, ar putea fi definitia corecta a somnului pierdut. Primele simptome care se observa la persoanele care nu dorm suficient sunt micsorarea vitalitatii, diminuarea atentiei si o mica dispozitie depresiva.

Orele pierdute se acumuleaza

Cercetatorii americani au constatat ca orele de somn pierdute se acumuleaza in timp. Cu cat avem mai multe ore de somn pierdute zi dupa zi, consecutiv, cu atat e mai rau. Daca nu crestem perioada de somn, organismul va resimti aceasta lipsa din ce in ce mai acut, iar efectele vor fi sesizabile si mult mai profunde. Suntem mai lipsiti de vitalitate, se observa o reducere a performantelor de orice fel. Un singur lucru ne poate remonta: marirea timpul acordat somnului, recuperarea orelor de odihna pierdute incepand de a doua zi, dar asta ia ceva timp.

De exemplu, daca exista doua zile in care ai dormit putin, recuperarea iti va lua o sapamana intreaga. Un somn deficitar afecteaza calitatea vietii, munca si relatiile sociale. E foarte interesant ca observatiile arata ca fiecare persoana are nevoi diferite in ceea ce priveste somnul, iar raspunsul psihologic la lipsa de somn este, de asemenea, diferit.

Exista doua feluri de reactie a indivizilor la lipsa de somn. Unii tolereaza relativ bine deficitul (prima categorie experimentala), dar altii sufera intr-adevar (cea de-a doua categorie). Indivizii care reactioneaza acceptabil la lipsa de somn sunt cei mai expusi efectelor negative (prima categorie). In cadrul experimentelor, s-a restrictionat somnul subiectilor pana la o limita acceptabila. Unii dintre noi nu stiu insa sa spuna la timp – stop, am nevoie de somn acum!.

Cum e afectata sanatatea?

Oamenii nu se pot adapta la reducerea regulata a timpului pe care ar trebui sa-l doarma fara a avea probleme secundare, pentru ca el face parte din ritmul nostru biologic, din natura noastra. Studiile sugereaza ca lipsa cronica de somn are ca factor de risc declansarea diabetului. Recent, s-au realizat experimente cu persoane perfect sanatoase carora li s-a redus timpul de odihna.

La finele experimentelor a rezultat ca privarea de somn are efecte negative asupra metabolizarii zaharului. Individul perfect sanatos, privat de somn (cu doar patru ore de somn pe noapte, timp de o saptamana) manifesta, la sfarsitul perioadei experimentale, simptome de prediabet. Orele de somn pierdute duc, cu timpul, la o micsorare ingrijoratoare a apetitului si la dereglari hormonale. Cand esti privat de somn, corpul cere mai multe calorii, iar satisfacerea acestei nevoi duce la obezitate.

Lipsa somnului afecteaza hormonii responsabili de stres. Unul dintre acestia este cortizolul – un hormon corticosteroid produs de cortexul glandei suprarenale si implicat in raspunsul la stres. El creste tensiunea arteriala, glicemia si poate cauza infertilitate la femei. Un alt tip de hormon afectat de lipsa somnului este leptinul. El raspunde de controlul apetitului. Este afectata, de asemenea, si tiroida, cea care controleaza in primul rand metabolismul. Lipsa somnului are efecte devastatoare si asupra sistemului imunitar. Imunitatea poate fi scazuta cu pana la 50 de procente daca nu dormim deajuns.

Lipsa cronica de somn la tineri

Lipsa somnului poate influenta in mare masura dezvoltarea copiilor si mai ales a adolescentilor. In perioada de tranzitie de la pubertate la adolescenta si in adolescenta, copiii intarzie ora de culcare si pierd ore de somn pretioase. Considera orele foarte tarzii cele mai placute ore ale zilei si nu se duc la culcare inainte de miezul noptii.

Dar programul de scoala nu s-a modificat, asa ca trebuie sa se trezeasca dimineata devreme. Stim, fara discutie, ca performantele scolare le sunt afectate si capacitatea lor de a absorbi informatiile primite se diminueaza.

Masuri care se impun

Prima strategie este de a determina singur si a fi constient de cate ore de somn ai nevoie si de a incerca sa respecti acest orar de somn zilnic. Sau cel putin sa recuperezi orele de somn pierdut atunci cand stii ca nu ai dormit destul. E foarte important ca oamenii sa fie constienti de cata nevoie de somn au si sa mentina un ritm bun de viata. Celor care au dificultati cu somnul medicii si psihologii le dau cateva sugestii: somnul intr-o camera intunecoasa si racoroasa.

Se recomanda ca in dormitor sa fie cat mai putine aparate electrice, individul insomniac sa nu se uite la televizor sau sa aiba activitati surescitante inainte de a merge la culcare (verificarea e-mail-ului sau implicarea in conversatii pe calculator); miscare (plimbare) si o cina frugala in locul felurilor grele de mancare gatita; cateva exercitii de gimnastica; incercarea de a adormi stresul prin relaxare.

Alcatuieste seara lista treburilor pe care le ai de facut a doua zi si uita de ea, pentru a te putea odihni linistit; respecta un program de somn – ca numar de ore, dar si ore de culcare.



Basescu: „Ghița fara frica sa citeasca Constituția”. Ce spune de Ponta

In acest context, președintele s-a referit explicit la afirmațiile pe acest subiect facute la Romania TV, post patronat de deputatul PSD Sebastian Ghița, unul din apropiații premierului Victor Ponta.

„Pentru ca inteleg ca Ghita fara frica cu televiziunea lui tine neaparat sa vorbeasca de legitimitatea prezentei presedintelui la Consiliul European, nu pot decat sa-l invit sa citeasca Constitutia Romaniei. Si pe el si grupul de suporteri ai unor traznai care se mai spun prin Romania de catre oameni politici importanti cu mandate, cu nu stiu ce… Deci, dosarul de Bruxelles sa stiti ca nu s-a intocmit din aer. Exista un mecanism care functioneaza automat cu sau fara voia premierului, cu sau fara voia presedintelui. Si acestia sunt functionarii din ministere”, a explicat Basescu.

Acesta a cerut insoțitorilor sai „dosarul din gentuța” și l-a aratat presei. Basescu nu l-a uitat nici pe primul ministru „Victor Viorel”. „Asa arata dosarul pentru partea economica si el cuprinde punctele de vedere ale ministerelor. Deci nu stiu ce-l sperie pe premier. Exista o institutie integratoare care se numeste Ministerul de Externe care functie de tematici preia problemele de la ministere si ajung in dosarul presedintelui, cu care merge la Consiliu. Deci punctul de vedere al Guvernului se afla in acest dosar. Sigur ca nu am obligatia sa-mi insusesc toate punctele de vedere, ci atunci cand este nevoie le corectez sau le adaptez in asa fel incat Consiliul sa poata ajunge la un consens”, a precizat șeful statului.

„Poate afla si primul-ministru Victor-Viorel cum functioneaza relatiile in interiorul statului roman”, a adaugat președintele.

Acesta a precizat ca la Consiliul European, pe langa agenda economica, se va discuta cu siguranța și despre evoluțiile din Crimeea și despre sancționarea Rusiei. „Noi estimam ca se va aproba, intr-o forma convenabila, etapa a doua de sanctiuni pentru Federatia Rusa si vor fi discutii legate de etapa a treia, in ce masura este oportuna trecerea la etapa a treia si daca da, cand si in ce conditii. Etapa a doua, va reamintesc, se refera in principal la listarea demnitarilor rusi, ucraineni si crimeeni care sunt considerati principali actori ai anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa si ai incalcarii independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei si, de asemenea, conturile lor, averile pe care le au in Europa”, a mai declarat președintele.

Revenind la disputa dintre Basescu pe de o parte și tandemul Ghița-Ponta pe de alta, trebuie spus ca  discuția a pornit de la o scrisoare pe care Ponta a trimis-o la Parlament, in care informa Legislativul ca nu poate da prea multe detalii – așa cum l-ar obliga legea – cu privire la subiectele ce vor fi dezbatute la Consiliul European de joi și vineri, pentru ca președintele Traian Basescu nu l-a informat in niciun fel.

„Agenda Consiliului European din martie este axata, in principal, pe creșterea economica, competitivitate, creare de locuri de munca (…) Vor fi discutate, de asemenea, pregatirea Summitului UE-Africa, precum și alte subiecte de politica externa, funcție de evoluție (…) Ca și in cazul reuniunilor anterioare ale Consiliului European, doresc sa va informez ca Președintele Romaniei Traian Basescu nu a solicitat Guvernului elemente de mandat pentru participarea sa la Consiliul European din martie. De altfel, Guvernul nu a fost informat asupra poziției pe care Președintele Romaniei a susținut-o la reuniunile Consiliului European la care a participat”, se arata in scrisoarea trimisa de Ponta la Parlament.

Premierului i s-au cerut detalii de catre jurnaliști, iar explicația lui Ponta a fost ca Basescu nu a comunicat cu Guvernul in pregatirea Consiliului. „I-am cerut mandat de reprezentare insa nu cred ca e o surpriza ca nu mi l-a acordat (…) Nu mi-a dat nici un raspuns, insa e deja inscris domnia sa și probabil cațiva consilieri prezidențiali”, a aratat Ponta.

Intrebat daca refuzul lui Basescu de a da informații despre subiectele dezbatute in Consilii ar putea fi socotit cagenerator de conflict constituțional intre instituții, premierul a raspuns ca acest lucru este posibil, „dar nu va fi cazul”.

„Pana la urma mai sunt doua Consilii pana in noiembrie dupa care in sfarșit și noi reprezentați in Consiliul European. Pana atunci, merge președintele, aflu și eu de la alți prim miniștri ce s-a discutat… Ca eu aflu de la premierii altor țari”, a adaugat Ponta.

„Oricum, orice ar spune, președintele spune degeaba, ca trebuie sa aplice Guvernul. Dar ce sa fac acum, sa ma cert la Curtea Constituționala? Nu ma cert”, a mai declarat primul ministru.



9 outfituri feminine pentru zilele reci de iarna

In sezonul rece, este greu sa fii sexy pentru ca trebuie sa tii cont de temperaturile joase. Fbx.ro iti prezinta 9 tinute care iti pot servi drept inspiratie pentru outfiturile tale iernatice.

Puf si catifea

O haina pufoasa din catifea si blana este optiunea perfecta pentru zilele friguroase de iarna. Regula care spune ca trebuie neaparat sa porti un pardesiu ca sa iti poti lua o rochie pe dedesubt nu mai este valabila. Poarta o jacheta midi la o rochita scurta, asortata cu o pereche de ciorapi grosi si luciosi. Mizeaza pe tonuri calde de brun, auriu si crem, contrastate cu un albastru pasnic, inchis.

Red Lady

Cum s-ar imbraca asistenta sexy a lui Mos Craciun? Imagineaza-ti si gandeste un outfit similar. Alege un pardesiu rosu aprins, combinat cu o rochie din dantela alba. Poarta neaparat un dres asortat, intr-o culoare cat mai apropiata de cea a pielii. Poti chiar sa alegi un model traforat, care va contrasta interesant cu textura dantelei. Cheia acestei tinute sunt botinele inalte, stil nordic, cu blanita. O sugestie: Cu cat sunt mai pufoase si mai “butucanoase” cu atat mai bine!

Blana seducatoare

Atata timp cat e fake, este ok! O fashionista adevarata este prietenoasa cu mediul si nu incurajeaza macelul. Gandeste PETA. Investeste intr-o blanita mai excentrica, preferabil colorata (roscata, albastra sau verde) pe care sa o porti in stil glam cu o fusta clos neagra, ciorapi negri inalti si pumps din lac. Acest look aminteste de profesoarele hot din filmele din anii 70. Ia-ti si o pereche de ochelari cu rame negre oversized ca sa plusezi.

Paltonasul alb

Un palton elegant alb merge de minune cu o pereche de cizme fine de culoare crem. Acest outfit este mai office, mai protocolar si poate fi abordat atunci cand ai un interviu pentru un job important sau cand iei parte la un eveniment mai pretentios.

Audrey Hepburn lives!

Un palton rosu cambrat, cu umeri proeminenti este atat de feminin incat nu vei simti ca ai fost constransa sa renunti la rochie. Asorteaza-l cu un dres negru si cu niste cizme “stratificate” de culoare gri. Daca esti foarte subtire, alege un model cu curelusa, ca sa nu fii nevoita sa te incingi cu altceva.

Neconventional

Renunta la caciula pentru o zi si inlocuieste-o cu o palarioara tip pirat. Asorteaza-i un palton “school-girl”, croit in stil babydoll. Botinele masculine din lac sunt un must. Acest look este neconventional si tineresc.

Leather, leather, leather

Inspira-te din trendul BDSM si aplica-l si iarna. Investeste intr-un pardesiu minimalist din piele. Acesta trebuie sa fie sexy si mulat, preferabil cu nasturi, dar poti opta si pentru un model cu fermoar, atata timp cat nu frizezi kitsch-ul. Poarta pe dedesubt o camasa alba cu guler dur pentru un look fetis. Cizmele trebuie sa fie lungi si mulate.

Eleganta

Un trenci satinat face minuni pentru o tinuta mai simpla. Alege-l pentru o ocazie speciala, ca o intalnire de afaceri sau un eveniment profesional. Desi nu este foarte calduros, va fi de efect. Ideea este sa nu mizezi pe el cand e ger!

Blugi evazati

Blugii evazati, in special daca sunt purtati cu botine cu toc, creeaza impresia de picioare lungi. Poarta un mode foarte stramt pe coapse si extra-larg mai jos. Asorteaza-i cu un pulover larg, crosetat, imbracat peste o camasa tom-boy. Palarioara masculina este un must!



Evolutia pietei aurului favorizeaza statele producatoare

Mai multe tendinte ale economiei mondiale conspira sa creeze o „furtuna perfecta” care are sanse sa ajute ascensiunea continua a pretului aurului. Romania ar putea fi intre castigatorii notabili de pe urma acestui context extrem de favorabil, dar continua sa lase o oportunitate sa o ocoleasca, din motive pe care nimeni nu pare dornic sa le explice.

Potrivit unui raport recent al Consiului Mondial al Aurului, majoritatea cererii mondiale pentru aur in 2011 a venit din partea celor care au achizitionat metalul galben ca investitie. Astfel, in ultimul trimestru al anului trecut, investitiile in aur s-au ridicat la 428,2 tone, echivalentul a 23,2 miliarde de dolari. La nivelul intregului an 2011, investitiile au atins un nivel record de 1.640,7 tone, cu 5% peste precedentul record, din anul 2010, valoarea totala fiind de 82,9 miliarde de dolari.

In acest context, un aport important l-au avut bancile centrale si alte institutii oficiale, care au aratat tendinte clare de a creste nivelul achizitiilor de metal galben, pe fondul nevoii de diversificare a investitiilor intr-o economie globala din ce in ce mai instabila. Poate mai importanta decat bancile centrale a fost si contributia fondurilor de investitii din sectorul privat.

In ambele cazuri, forta motrice din spatele acestor achizitii a fost incertitudinea continua cu privire la viitorul zonei euro pe fondul crizelor din Grecia, Italia si restul periferiei Uniunii Europene. De asemenea, spectrul inflatiei, in tari precum India si China, au impus achizitionarea aurului ca „polita de asigurare” dovedita impotriva inflatiei. Nu in ultimul rand, nivelul foarte coborat al dobanzilor in marile economii ale lumii reduce randamentul altor investitii, factor care evidentiaza, inca o data, calitatea aurului ca garantor al valorii financiare pe termen lung.

Nici una din tendintele enumerate mai sus nu da semne de temperare, dimpotriva. Criza elena pare sa se agraveze de la o zi la alta. Soarta reformelor adoptate in Italia nu este garantata. Inflatia nu da sanse de calmare in economiile emergente – iar nivelul dobanzilor din Europa sau SUA va ramane coborat.

Pe langa acesti factori, analistii pietei aurului mai arata ca piata bijuteriilor are sanse sa ramana activa pe fondul cresterii economiei indiene, in timp ce industria electronica are la randu-i sanse sa creasca, iar nevoia sa de aur nu poate fi acoperita doar din reciclarea metalului din echipamente casate.

Raportul Consiliului mai evidentiaza si faptul ca oferta de aur la nivel global a atins niveluri record, fara ca pretul sa sufere excesiv. Asfel, aparitia de noi facilitati de productie nu duce la scaderea simtitoare a pretului aurului, din cauza complexitatii factorilor care afecteaza nivelul acestuia. Pentru Romania, toate cele mentionate mai sus au potentialul sa fie caracteristicile unei oportunitati economice semnificative, cu ramificatii asupra stabilitatii tarii noastre, a capacitatii Romaniei de a-si apara interesele, devenind un jucator important intr-o piata cu un viitor incurajator.

 „Cateva proiecte miniere asteapta sa fie autorizate, Rosia Montana fiind cel mai mare dintre ele, cu 314 tone de aur si 1,480 tone de argint”, a declarat Dragos Tanase, director general al companiei Rosia Montana Gold Corporation. „Ca rezultat, tara noastra are sansa sa devina cel mai mare producator de aur din Uniunea Europeana, profitand pe deplin de modul in care piata aurului a fost influentata (modelata) in ultimii ani”, continua el.



Jessie Ware, noua revelatie a muzicii britanice!

Jessie Ware, un amestec fin de talent si pasiune… Jessie este considerata una dintre cele mai importante descoperiri ale pop-ului britanic al ultimilor ani, insa in Romania artista nu prea e promovata. Faceti ‘cunostinta’ cu Jessie Ware!
Tanara londoneza ne-a captat atentia prin eleganta gesturilor si calmul vocii, atitudinea romantica si mixul de soul si electro. Jessica Lois “Jessie” Ware este nascuta pe 15 octombrie 1984, este o solista originara din Anglia ce a semnat cu label-ul PMR Records, cunoscuta mai bine pentru single-ul ei din 2012 “Running”. A avut numeroase colaborari cu SBTRKT, cel care i-a folosit vocalurile in concertele si numeroasele sale piese. Jessie a copilarit in Nordul Londrei si provine dintr-o familie de evrei.
Pe 14 Octombrie 2011, Jessie lanseaza single-ul sau de debut “Strangest Feeling”, dar piesa ei nu ajunge in topul UK Singles Chart. Mai apoi lanseaza “Running” pe 24 februarie 2012, de pe albumul sau de debut “Devotion”. “110%” este al treilea single pe care il lanseaza pe data de 13 aprilie, si reuseste sa urce pe locul 61 in topurile din UK. “Wildest Moments” a fost lansat ca fiind al treilea single oficial de pe album, pe data de 29 iunie, si urca pe locul 46 n topurile din UK.
Pe 20 august 2012 isi lanseaza albumul de debut “Devotion” ce se claseaza pe locul 5 in UK Album Chart. Dupa lansarea noului sau single “Night Light” (24 august), pe 11 septembrie albumul “Devotion” este nominalizat la prestigiosul premiu “Mercury Prize”. Ware s-a decis destul de tarziu sa devina cantareata, initial fiind jurnalista, asta pana cand s-a ragasit in situatia de a se simti geloasa pe Jack Penate, un fost coleg de scoala, care a avut tupeul de a merge in lume si a cauta un contract cu o casa de inregistrari.
Cu un sound special pe care criticii il considera “legatura lipsa dintre Adele, SBTRKT si Sade“, Jessie Ware se remarca si printr-un amestec de soul si RnB vechi, udor electronizat, livrat intr-o maniera eleganta de star pop. Piese ca “Strangest Feeling”, “Running”, “100%” si “Wildest Moments” au cucerit usor, usor publicul britanic si au demonstrat ca tanara aflata la inceputul carierei merita sa fie nominalizata pentru premiile BRIT Awards 2013. Jessie Ware a primit anul acesta doua nominalizari la BRIT Awards 2013, la categoriile “British Breakthrough Act Top 5″, unde va concura alaturi de Rita Ora, Alt-J, Ben Howard, si Jake Bugg, si la “British Female solo artist”, unde va ‘lupta’ pentru trofeu alaturi de Amy Winehouse, Emeli Sande, Paloma Faith, si Bat for Lashes. Vom afla pe 20 februarie, cand vor fi desemnati castigatorii, daca va pleca acasa cu vreun trofeu. “Strangest Feeling”:

“Wildest Moments” este o balada de proportii olimpice care descrie subtil si placut o relatie tumultoase de prietenie in care”everyone must be wondering why we try”.
“Running” este la fel de seducatoare precum unele cantece ale lui Sade, tonurile abia respirate ale lui Jessie planeaza deasupra intregii melodii incat abia observam ocazional rafalele date de chitara si ropotele tobelor.
“Night Light” este o alta balada intensa care ne invita la plimbari nocturne. Si cu toate ca atmosfera este una de teama si confuzie, gasim acea lumina calauzitoare ce ne inspira siguranta si caldura.
“Sweet Talk” este o compozitie jazz-soul ce pare a fi o readucere la viata a pieselor care i-au adus succes formatiei Sade prin anii ’90.
Cantareata care a sustinut anul trecut un concert la Romexpo din Bucuresti alaturi de Jamie Woon, se pregateste acum de lansarea unui nou EP numit “If You’re Never Gonna Move”, piesa ce benficiaza si de un videoclip pe care il puteti urmari mai jos.
Totodata, feedback-ul pozitiv pe care il primeste incontinuu de la fani o motiveaza sa continue cariera muzicala, iar noi vom auzi multe despre ea de acum incolo! Va place Jessie Ware? Merita promovata si in Romania? Asteptam parerile voastre


Retrospectiva Gaudeamus: Nemira si ofensiva Anticipatia

Veterana editurilor care si-au facut din publicarea literaturii science fiction & fantasy un program, Nemira, a oferit in acest an la Gaudeamus un adevarat regal, pe trei directii: traduceri inedite, scrieri originale romanesti, reeditari.

La prima categorie, doua titluri noi: in seria mass market Nautilus a aparut un roman de George R. R. Martin – Lumina ce se stinge (titlul original: Dying of the Light, traducere de Ruxandra Toma), iar intr-o editie hardcover ni s-a oferit cel din urma roman al lui Dickens, Misterul lui Edwin Drood (The Mystery of Edwin Drood, traducere de Nic. Popescu). De remarcat ca volumul acesta „rimeaza” frumos cu romanul Drood al lui Dan Simmons, lansat in vara, la Bookfest, in traducerea experta a lui Mircea Pricajan.

Din vara incoace, Nemira si-a propus sa reinvie o preocupare mai veche, un obicei la care editura lui Valentin Nicolau nu s-a mai dedat de acum aproximativ un deceniu: publicarea autorilor romani de F&SF. Astfel, dupa culegerea de povestiri a Anei Veronica Mircea, Floarea de loldilal, lansata la Bookfest, Gaudeamus-ul ne-a adus o dubla bucurie in aceasta arie: culegerea lui Marian Truta intitulata A doua venire (care reuneste atit texte inedite, cit si unele aparute anterior in antologia Steampunk: A doua revolutie si in Galileo) si romanul lui Liviu Radu, Armata moliilor, un roman fantasy delicios, care, spun cei ce au apucat deja sa-l parcurga, promite o continuare. Tot la acest capitol vom consemna si un zvon privind viitoarea aparitie a unui nou roman de Sebastian A. Corn in aceeasi serie mass market, Nautilus.

In sfirsit, Nemira si-a continuat programul de reeditari in format hardcover, noutatile de la acest tirg fiind urmatoarele: cel din urma roman din seria Dune a lui Frank Herbert, Canonicatul Dunei (in traducerea lui Ion Doru Brana), primele doua romane din seria Ender a lui Orson Scott Card (Jocul lui Ender si Vorbitor in numele mortilor) si o prima selectie din opera lui H.G. Wells, in care sint reunite, sub titlul generic Masina Timpului, trei romane: Masina Timpului, Insula doctorului Moreau (ambele in traducerea lui Mihu Dragomir si C. Vonghiyas) si Lumea eliberata (in traducerea lui Alexandru Macovescu). Tot la capitolul reeditari se cuvine sa mentionam si aparitia in format mass market (dupa editia hardcover de la Gaudeamus-ul de anul trecut) a celui mai recent segment al seriei A Song of Ice and Fire de George R. R. Martin, Dansul dragonilor (traducerea fiind realizata la opt miini de Laura Bocancios, Mihai Dan Pavelescu, Silviu Genescu si Ana Veronica Mircea).

Tot de sub palaria Nemirei au iesit si productiile insemnate cu noul/vechiul brand Anticipatia, despre a carui reinviere am fost anuntati la Bookfest.

E vorba, in primul rind, despre Almanahul Anticipatia 2013, frumos colorat si tiparit, dar avind continutul in proportie inversa fata de mai vechile editii: mai putin de o treime din cele 256 pagini sint dedicate literaturii de gen. In rest, avem anchete, interviuri, o multime de articole de vulgarizare a stiintei, banda desenata. Nu ne ramine decit sa speram ca de vina pentru putinatatea literaturii originaledin almanah e intervalul scurt pe care redactorii l-au avut la dispozitie, din vara si pina acum, iar viitoarele editii ale publicatiei cu statura istorica vor fi iarasi ce-au fost, si chiar mai mult decit atit.

In schimb, primul numar al revistei CPSF-Anticipatia, in cea de-a patra incarnare a sa (dupa cum sustine directorul onorific al publicatiilor Anticipatia, Alexandru Mironov; noi am socotit doar trei, cu tot cu aceasta), vine cu un concept foarte interesant, realizat admirabil: alaturi de un editorial al lui Alexandru Mironov (la fel de plin de entuziasm pionieresc desuet ca intotdeauna, din pacate) si de reperele istorice punctate de Mircea Oprita, partea leului e ocupata de o nuvela cistigatoare de Hugo in 2010 (Insula de Peter Watts) si de un excelent eseu al Alinei Sarbu (care semneaza si traducerea nuvelei lui Watts), „Stiinta si fantastic”, care zaboveste tent asupra aspectelor stiintifice din proza autorului canadian. Daca si urmatoarele numere ale CPSF vor fi structurate la fel, va asigur ca merita sa va abonati.

Last but not least, Anticipatia Nemirei respecta promisiunile lui Valentin Nicolau si ne ofera si doua prime volume editate sub noul imprint. Stiinta viitorului (titlul original: Future Science: Essays from the New Generation of Scientists Cutting-Edge, 2011) e o antologie de eseuri editata de Max Brockman, in care „personalitati din lumea stiintei dezvaluie progresul si cercetarile facute intr-o varietate de domenii, de la neurostiinta la psihologia evolutiei, de la demografie la oceanografie”. Antologia viitorului editata de Henry Gee (titlul original: Futures from Nature, 2007) reuneste 100 de povestiri aparute initial in faimoasa revista Nature (chiar acea revista „Natura” care l-a pus in dificultate pe prim-ministrul Copy/Paste in aceasta vara!); cum ar putea arata viitorul si-au imaginat Arthur C. Clarke, Greg Bear, Cory Doctorow, Vernor Vinge, Rudy Rucker etc.

Una peste alta, Anticipatia renascuta sub stindardul Nemirei a debutat cu dreptul si asteptam cu interes aparitiile viitoare.



„A Dangerous Method”: sa iti asumi ceea ce faci

Simplificand nerusinat – dar doar de dragul glumei – putem spune ca “A dangerous method” este un film despre o nebuna si doi pampalai. Nefiind, totusi, doar o comedie romantica, nebuna este o femeie importanta si cat-pe-ce-uitata a inceputurilor psihanalizei europene, Sabina Spielrein, iar cei doi pampalai – nimeni altii decat controversatii Freud si Jung, care nu mai au nevoie de prezentare.

Cei care, prin “greutatea” teoriilor lor psihologice, au polarizat miscarea psihanalitica nu doar in timpul vietii lor, ci si generatii intregi dupa, pana in zilele noastre, par aici a gravita in jurul personalitatii tumultuoase a Sabinei. 

Firul epic poate fi rezumat in cateva cuvinte: rusoaica Sabina Spielrein este adusa, la 18 ani, in urma unui episod psihotic si a unei indelungate istorii nevrotice, la clinica elvetiana Burgholzli din Zurich, faimoasa in Europa la vremea respectiva. Acolo este ingrijita de insusi Jung, care o considera un subiect potrivit pentru noua metoda de terapie introdusa de Freud, “terapia prin vorbe”. Pe masura ce tratementul evolueaza, relatiile se complica si se adancesc – pe de-o parte relatia lui Jung cu Freud, pornind de la corespondenta pe baza cazului Spielrein, si pe de alta parte relatia lui Jung cu pacienta sa, care ii devine amanta.

Slabiciunile Sabinei par consecinte ale unei forte interioare imposibil de continut de constrangerile sociale ale vremii. Forta si autoritatea celor doi piloni ai psihanalizei arata, in schimb, ca niste mascari si compensari ale unor neajunsuri personale neasumate.

Jung apare coplesit de cele doua prezente feminine din viata sa, pe de-o parte sotia Emma Rauschenberg, tandra, submisiva, materna si iubitoare neconditionat, iar pe de alta parte navalnica Sabina, agresiva, solicitanta, pasionala si dominatoare. In ciuda placerilor ei erotice bizare si aparent masochiste – Sabina ii cerea amantului ei sa o agreseze si sa o “umileasca” in timpul actului sexual – Jung pare a fi cel supus, cel inrobit.

Dihotomia concreta din viata lui Jung reflecta, de fapt, imposibilitatea sa psihologica de a reuni intr-un intreg cele doua reprezentari ale feminitatii, incapacitatea de a vedea laolalta stabilitatea si pasiunea, maternitatea si erotismul, tandretea si dezlantuirea instinctuala. Asa cum facem cei mai multi dintre noi, chiar si in zilele noastre. Motivul pentru care pasiunea dispare, relatiile lancezesc, iubirea erotica devine atasament conjugal.

Freud, pe de alta parte, este coplesit de importanta propriilor descoperiri, de statutul sau de deschizator de drumuri, orbit de mina de aur a inconstientului dezvaluit. Nu este pregatit sa-si dezvolte teoria introducand elemente noi, pe care nu le-a gandit el insusi, si nici sa-si recunoasca slabiciunile si limitele. Il “dezmosteneste” pe Jung cu orgoliul ranit al unui tata care se vede pus la incercare de fiul pe care l-a crezut (sau si l-ar fi dorit) o copie fidela a sa.

Jung, pus in fata faptului de a-si asuma si explica relatia cu pacienta sa – intre timp pornita pe drumul propriu al formarii psihanalitice – incearca sa se fofileze, fugind de responsabilitatea deciziei sale. Freud, confruntat cu limitele teoriei al carei autor este, reteaza “firul” prieteniei cu Jung.

Singura Sabina este cea care pare sa aiba taria de a cere raspicat ce isi doreste, de a lupta, de a-si asuma firea proprie si situatia controversata in care a adus-o aceasta. Stie sa renunte la demnitate pentru altceva, mai important, dar o si revendica, atunci cand este cazul. Ea isi accepta responsabilitatea, dar si declina cu verticalitate ce i se atribuie pe nedrept. Intre cele trei personaje majore ale filmului, Sabina pare sa fie cea care a gasit modalitatea optima de a trai fara a-si nega nici impulsurile “intunecate” si distrugatoare ale fiintei, nici chemarile creative si umanitare.



Dupa Bolivia nimic nu mai e la fel

Nu stiu cum sa explic care e chestia cu Bolivia, ca pentru mine Bolivia nu e salar de Uyuni, Sucre si Potosi. Am stat trei luni acolo si mi-a intrat sub piele. Nu ca as fi inteles-o, dar macar m-am ales cu o Bolivie personala, a mea, nu neaparat folclorica, nu neaparat andina si ancestrala.

Bolivia mea e formata din cultivatorii de coca din Chapare, oameni fara educatie dar treji, constienti de ce-i in jur, cu pareri articulate si discurs anticapitalist cu care nu sunt neaparat de acord, dar pe care il respect. Cu o surprinzatoare constiinta democratica.

Sunt rapperi care canta in aymara mesajul Evangheliei in El Alto, periferia La Paz-ului. E El Alto cu toata povestea incredibila de lupta si supravietuire care se ascunde in spatele unei mahalale urate. Sunt ziarele serioase, cu analize politice si economice lungi, dar in care intalnesti cate un surprinzator articol despre Pachamama si nevoia de a-i face ofrande in august ca sa nu se supere. Sunt menonitii din Chiquitania. Sunt satele cu forme de organizare traditional andine care nu stiu cum au supravietuit a catorva sute de ani de colonizare spaniola, sunt asociatiile de locatari din orasele mari, care perpetueaza in mediu urban de secol XXI aceleasi forme de organizare traditional andine.

E targul de carte la care am fost in La Paz, sunt cartile lui Maximiliano Barrientos pe care l-am descoperit prima data cu un text despre un lucrator la morga care m-a facut sa ma invart o seara intreaga ca un leu in cusca in Samaipata. Scrie o literatura cu care tu ca om din Romania poti relationa perfect, absolut contemporana si fara nimic indigenist in ea, fara cholite, dar cu drogati, cantece de Leonard Cohen si cupluri care divorteaza. Are o carte care se cheama “Fotos tuyas cuando empiezas a envejecer”, fotografii de-ale tale cand incepi sa imbatranesti, dati-mi va rog un titlu mai impactant, mai sugestiv, mai puternic decat asta in literatura de azi si ma duc sa cumpar cartea ACUM.

E romanul Los Deshabitados a lui Marcelo Quiroga Santa Cruz care la inceput nu-mi placuse, dar e una din cartile alea care incepe sa-ti placa la doua saptamani dupa ce ai terminat-o si ai lasat-o pe o banca in parc.

E Luis Espinal Camps, un preot catalan care si-a irosit viata luptand impotriva dictaturii in Bolivia.E Pulga, pe care l-am cunoscut nestiind ca omul e celebru in Bolivia, e Juan de Dios Yapita pe care l-am cunoscut pentru ca i-am dat inocenta un mail, nestiind ca e si mai celebru in Bolivia, e Maria Galindo pe care am cunoscut-o la targul de carte stiind totusi ca e celebra in Bolivia.

Sunt manuscrisele de muzica baroca din Beni si Santa Cruz, sunt iaurturile la punga, e viceprimarul din TIPNIS, e nebuna din Trinidad, francezul cu hostel in Villa Tunari care e indragostit de Romania, e Tarija, Urubicha, San Ignacio de Moxos, Hans Roth, arhitectul elvetian care si-a petrecut mai bine de douazeci de ani din viata restaurand biserici in Oriente, e nostalgia pentru litoralul pierdut, yatiris care iti ghicesc norocul in frunze de coca din centrul La Paz-ului duminica, sunt realitati, oameni, personaje, prejudcati, opinii. Peisajele sunt colaterale. Excursiile organizate sunt irelevante, trekurile sunt ok ca sa faci miscare dar pe mine nu ma fac sa inteleg nimic din realitatea tarii. Cel mai bune ghiduri de calatorie sunt norocul si ziarele.

Mi-ar placea sa ma intorc cu o definitie la fel de frumoasa a Peru-ului. De fapt a tuturor tarilor pe care le voi vizita de acum incolo. Dar n-am timp, asa ca o sa vad Macchu Picchu, Cuzco si alte cateva destinatii unde o sa fac poze turistice. Nu-i suficient.




top