Fbx

File de poveste

This content shows Simple View

Economie

Economistii spun lucruri trasnite. Ce legatura este intre lungimea fustei doamnelor si criza financiara

Starea economiei unei tari se reflecta in lungimea fustelor purtate de femei, in consumul de laxative, dar si in latimea cravatelor preferate de domni. Ziarul german Frankfurter Rundschau a readus in discutie o teorie lansata cu foarte multi ani in urma de catre economistului american George Taylor.

In urma unei cercetari pe care a facut-o, Taylor a inventat, 1926, “indicele de lungime a fustei’. El a fost primul care a sustinut ca in perioada de boom economic fustele devin mai scurte, intrucat femeile au posibilitatea de a-si etala ciorapii scumpi de matase. Insa dupa crahul bursier de pe Wall Street, in octombrie 1929, doamnele au inceput sa prefere fustele lungi, ascunzand sub ele ciorapii ieftini sau chiar picioarele goale. Fenomenul s-a tot manifestat, iar la sfarsitul anilor ’60, atunci cand s-a inregistrat o crestere economica s-a observat din nou ca a revenit moda fustelor mini.

Teoria economistului american este adoptata si de analistii Erasmus School of Economics din Rotterdam. Ei sunt de parere ca rezultatele lui George Taylor sunt relevante si in zilele noastre. Chiar au realizat in 2010 un studiu care demonstreaza existenta unei legaturi intre lungimea fustei si bunastarea populatiei. Ei au venit insa cu o mica schimbare la ceea ce a sustinut Taylor si anume au ajuns la concluzia ca moda cu fustele scurte apare abia la trei ani dupa varful boom-ului economic.

Si Institutul de Demografie din Allensbach din Germania a facut o cercetare pe aceasta tema. Specialistii germani sustin ca in decurs de mai multi ani s-a observat o interdependenta surprinzatoare intre tendintele de dezvoltare economica si semnalele greu de descifrat, care vin dinspre lumea modei.In opinia designerilor, aceasta teorie functioneaza pentru ca este confirmat faptul ca atunci cand suntem cu psihicul la pamant si nici din punct de vedere financiar nu avem cu ce sa ne laudam avem tendinta sa ne acoperim picioarele.

Nu este insa singura teorie ciudata care ne arata cat de bine merge economia. In Japonia, de exemplu, exista un “ indice al lungimii parului” si face referire la un studiu al firmei de cosmetice Kao. Din punctul de vedere al expertilor niponi, cu cat lungimea parului femeilor din Japonia este mai mare, cu atat starea economiei Tarii Soarelui Rasare este mai buna. Daca doamnele decid sa poarte parul tus scurt, este semn ca economia nu se indreapta intr-o directie buna.

Si intre economie si modelul de cravata preferat de domni exista mare legatura. Gerd Muller-Tomkins, directorul Institutului german de moda din Koln, sustine ca atunci cand tinerii aleg cravata ingusta inseamna ca sunt dornici de noi provocari. Din punctul sau de vedere, moda cravatelor inguste vine in perioadele de crestere economica.

Nu doar semnalele din moda ne arata cat de bine se simte economia. Si produsele pe care le vand farmaciile ne pot da indicii extrem de importante. Leo J. Shapiro, seful companiei de consultanta SAGE, spune ca “in timpul recesiunii, cresc vanzarile la laxative, deoarece oamenii sunt intr-o permanenta stare de stres si de multe ori au probleme digestive”. Si medicamentele pentru dureri de cap sunt foarte cerute pe piata in momentele de criza economica.

Recesiunea se poate „citi” si colindand barurile sau restaurantele. Si nu trebuie sa te iei dupa vanzarile realizate de acestea, ci dupa cum arata chelnerita. Daca este una frumoasa, atunci e semn rau, inseamna ca economia trece prin momente grele. Specialistii au si o explicatie pentru acest fenomen: in momentele de prosperitate economica, oamenii atragatori isi gasesc mult mai usor joburi bune, dar atunci cand este criza pot ajunge sa presteze o munca pentru care se ofera un salariu mai mic, dar care le poate aduce un castig suplimentar din ceea ce lasa clientul dupa consumatie.

Vanzarile de conserve spun si ele ceva despre economia unei tari. Astfel, cei care nu stiu sa gateasca si care inainte de criza mancau in oras vor renunta la acest obicei in timpul crizei si se vor indrepta spre mancarea la conserva sau spre produsele semipreparate.



Cumulul pensiei cu salariul, izvor de nedreptati si aberatii

Senatorul PSD Gabriela Firea este de parere ca ar trebui sa nu fie suspendata intreaga pensie care depaseste salariul mediu pentru cei care au cumul cu salariu, ci numai o parte din aceasta care trece peste „baremul” stabilit prin lege.

“In urma cu patru ani, sub presiunea unei crize pe care habar nu avea de unde s-o apuce, premierul de atunci Emil Boc declara razboi pensiilor nesimtite din sistemul bugetar, potrivit propriilor declaratii. In acordurile melodiei <>, se nastea legea nr. 329, privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordului cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.Capitolul IV al respectivei legi prevede, pentru ca legea este inca in vigoare, faptul ca in sistemul bugetar se poate cumula salariul cu pensia, numai daca aceasta din urma nu depaseste salariul mediu pe economie (la vremea respectiva 1.700 lei, anul acesta 2.223 lei). In caz contrar, cei vinovati ca au pensia cu un leu mai mare decat salariul mediu aveau in fata doua variante simple: fie renuntau sa munceasca, pastrand pensia, fie renuntau la pensie si se multumeau cu salariul.La vremea respectiva, multi au considerat ca este o masura justa, sau macar acceptabila in conditii de criza severa.

Ca orice lucru facut in graba insa, legea 329 lasa loc unor anomalii generatoare de nedreptati flagrante. Cum este cazul unui pensionar militar care mi-a scris de curand, mahnit ca si-a vazut toata viata de treaba si de cariera, caci daca ar fi fost un terchea-berchea prin Armata, potrivit propriilor aprecieri, ar fi avut azi pensia mai mica, pe care ar fi putut s-o cumuleze cu salariul. Mai mult, pentru a-si putea face mai departe meseria, una de inalta calificare si pentru care nu exista personal civil pregatit dat fiind specificul, salariul pe care il incaseaza lunar este mai mic decat pensia la care a renuntat.

De ce ar face un om asa ceva? Pentru un motiv greu de inteles pentru unii, citez: <Regele Ferdinand si Regina Maria>>, am incheiat citatul.Ei bine, in anul 2011, un grup destul de numeros de parlamentari USL a initiat un proiect de lege pentru abrogarea articolelor cuprinse la Capitolul IV, respectiv cele referitoare la cumulul pensiei cu salariul in sistemul bugetar, printre motivele invocate fiind si acela ca in nicio tara membra a UE sau NATO nu a fost adoptata ca masura anticriza interzicerea dreptului la munca sau cumulul pensiei cu salariul. Asa cum era de asteptat, guvernul a dat, sub semnatura premierului Boc, aviz negativ proiectului de lege, dovedind inca o data ca este incapabil sa reformeze sistemul bugetar, singura metoda de a tine cheltuielile in frau fiind taierile globale.Proiectul de lege a trecut de Senat, prin adoptare tacita, iar in prezent se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, unde a primit in octombrie anul trecut aviz de asemenea negativ de la comisiile de Buget-Finante si de Munca si protectie sociala, iar anul acesta sa fost retrimis, pentru raport suplimentar, la cele doua comisii ”, se arata intr-o declaratie politica, cititita de Gabriela Firea in plenul Senatului.

Senatorului social-democrat considera ca “ar exista o solutie simpla (…) si anume modificarea – si nu abrogarea – prevederilor referitoare la cumulul pensiei cu salariul, in sensul de a se suspenda doar partea din pensie care depaseste baremul stabilit prin lege. Cu alte cuvinte, nu se mai suspenda intreaga pensie care depaseste salariul mediu, ci doar se limiteaza la valoarea de referinta”. In acest mod, vor fi eliminate situatiile „aberante si revoltatoare in care cei care au trudit din greu toata viata” sunt platiti mai putin decat cei care au muncit mai putin.



Germania nu vrea aderarea rapida a Romaniei la Schengen mai ales din cauza romilor

Daca Romania si Bulgaria vor insista la Consiliul JAI de saptamana viitoare asupra unui vot in privinta stabilirii unui termen concret de aderare, Germania va recurge la veto, a declarat Hans-Peter Friedrich, ministrul german de Interne pentru Der Spiegel, preluat de Agerpres. Aceasta declaratie intervine pe fondul datelor statistice publicate sambata, potrivit carora majoritatea covarsitoare a germanilor – 70 % – se pronunta in favoarea introducerii unor restrictii privind imigratia in tarile UE. Astfel, daca in anul 2007, pe teritoriul Germaniei traiau 64.000 de refugiati si imigranti din Romania si Bulgaria, in special romi, in prezent numarul lor a ajuns la 180.000.

”Extinderea Spatiului Schengen este acceptata de catre cetatenii nostri numai daca sunt indeplinite conditiile de baza”, ceea ce ”nu este cazul in prezent”, a mai declarat ministrul Hans-Peter Friedrich.

Germanii se tem ca aderarea celor doua tari la zona Schengen va duce la o crestere si mai mare a numarului romilor, ceea ce ar putea afecta sistemul german de protectie sociala.

Friedrich a declarat ca dreptul la libera circulatie si de sedere in cadrul frontierelor europene presupune un loc de munca sau de studiu. “Dar oricine vine in Germania numai pentru alocatii sociale savarseste un abuz asupra acestor libertati si ar trebui sa stea departe de acestea”, a mai spus ministrul german de interne.

Cu toate acestea, guvernul Romaniei, prin vocea ministrului de externe Titus Corlatean, vrea un raspuns rapid. Mai precis, Corlatean, sustinut de premierul Victor Ponta, a declarat referitor la o eventuala amanare a deciziei saptamana viitoare “ar transforma procesul in unul necredibil. Ori daca orice as face, oricat as indeplini criteriile, oricati bani am baga si nu ajunge, atunci dati-mi voie sa va spun ca nu mai suntem interesati de acest proces (…) Asa cum am trait fara Schengen, putem sa traim in continuare. Prezentam, scoatem pasaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani si daca UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, sa invite Romania, sa o faca”.

Dupa aceasta declaratie, premierul a precizat ca pozitia este si a guvernului nu doar a ministrului de externe. Mai mult decat atat, in apararea acestei pozitionari a venit si presedintele PNL, Crin Antonescu, care a sustinut ca aderarea la Schengen nu este printre prioritatile cele mai arzatoare ale Romaniei. In acelasi context, presedintele Traian Basescu s-a delimitat de afirmatiile ministrului de Externe.



”In buget nu va exista presiune pe salarii si pensii”

Incasarile mai mici la bugetul statului au adus Guvernul in situaia de a face o rectificarea bugetara negativa, ceea ce vine cumva in contradicie cu creterea economica anunata. E posibil sa avem bani mai puini in condiii de cretere?

– In primul rand trebuie subliniat un aspect important: estimarile facute la alcatuirea bugetului nu au fost nerealiste, ci executia bugetara a fost sub asteptari. Iar daca analizam de unde vin aceste minusuri, vom vedea ca au fost realizate doar 25 – 30% din veniturile estimate din suprataxarea companiilor energetice, dar incasarile ar putea reveni in trimestrul patru la nivelul programat, atunci cand creste consumul de gaze naturale, pe perioada iernii. Printre alte venituri bugetare nerealizate in 2013 la nivelul programat se numara sume importante din impozitul pe profiturile bancilor, o suma de 1,4 miliarde lei de la BNR, precum si veniturile din accize, care au scazut in perioada verii, pe fondul unei cresteri a evaziunii fiscale in conditiile reorganizarii Fiscului. Se adauga aici si sumele neincasate de la firme care au intrat in insolventa. Prin rectificare asiguram totusi banii pentru cheltuielile salariale si de functionare ale tuturor institutiilor tarii. Premierul a spus foarte clar: nu s-a taiat decat acolo unde erau sume nefolosite, sume economisite, cum este situatia de la ministerul muncii. Guvernul a reusit in contextul rectificarii bugetare sa negocieze cu partenerii financiari internationali majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, bani care vor fi destinati exclusiv cofinantarii proiectelor europene. Concret, vorbim de proiecte europene in care statul roman va avea sumele necesare pentru cofinantare, proiecte care inseamna investitii noi in Romania, prin utilizarea celei mai ieftine si accesibile surse de finantare – fondurile europene.

Se vehiculeaza in spatiul public diverse scenarii de alcatuire a Bugetului pe 2014, care prevad ba marirea cotei unice, ba creterea impozitelor pe proprietate, ba reducerea CAS-ului. Exista vreun scenariu real intre cele menionate?

– In momentul de fata se fac diverse scenarii cu privire la sursele de venituri ale bugetului general consolidat pentru anul viitor. Unele sunt exercitii pur teoretice, altele au un grad mai mare de acceptabilitate. Pana la inceputul saptamanii viitoare vom definitiva discutiile pe acest subiect cu reprezentantii Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale. Cert este ca aceste scenarii sunt legate de extinderea bazei de impozitare, si nu de introducerea de taxe si impozite noi!, de imbunatatirea colectarii si cresterea conformarii voluntare. In prezent, exista in Codul Fiscal foarte multe exceptii de la plata contributiilor, cele mai multe dintre acestea nejustificate. Foarte important este insa faptul ca in bugetul pe 2014 nu va exista presiune pe salarii si pensii. Toate pensiile vor fi crescute cu 3,75%, fiind vorba de marirea punctului de pensie in urma indexarii cu rata inflatiei. In ceea ce priveste salariile bugetarilor, vor fi majorate veniturile mai mici. Se va mari fie salariul minim, fie venitul unor categorii specifice, care castiga prea putin in prezent: vorbim despre medicii rezidenti, despre profesorii debutanti, despre cei cu venituri mici din sectorul bugetar. Tin sa subliniez ca aceste decizii de cresteri ale veniturilor vin dupa ce USL a reintregit deja salariile bugetarilor, a crescut pensiile la inceputul acestui an si a crescut salariul minim cu circa 15 procente.

Enumerati la cauzele care au contribuit la nerealizarea tintei de incasari si firmele intrate in insolventa. Decizia Curtii Constitutionale in legatura cu Codul Insolventei nu va fi de natura sa pastreze aceasta problema cel putin la nivelul anului 2014?

– Nu avem nicio intentie de a acuza Curtea Constitutionala, dar decizia la care faceti referire practic impiedica Guvernul sa ia masurile necesare pentru combaterea evaziunii fiscale. Codul insolventei avea practic ca scop sa opreasca un fenomen de neplata a taxelor si impozitelor de catre cei care fac evaziune fiscala. Acest Cod a devenit o necesitate dupa ce in ultimii ani intrarea voluntara in insolventa, doar pentru a eluda platile catre Bugetele statului sau catre alti creditori, a devenit o practica uzuala pentru mult prea multe companii, ceea ce provoaca nu doar diminuarea incasarilor la Bugetul consolidat, ci si o concurenta neloiala in piata. Stoparea acestei practici nu va folosi doar Guvernului, ci intregii economii, unde companiile serioase nu vor mai avea de suferit de pe urma smecheriei unor baieti destepti.

Tot o masura impotriva evaziuni fiscale a fost si reducerea TVA la produsele de panificatie. A avut efectul scontat aceasta masura?

– Rezultatele reducerii TVA la paine sunt foarte bune – sunt incasari suplimentare, fiscalizare suplimentara si preturi mai mici la raft pentru toate produsele vizate de aceata masura. Deocamdata avem doar cifrele pentru luna septembrie, ceea ce nu ne ofera date suficiente pentru o analiza de fond, in urma careia sa luam in discutie oportunitatea extinderii acestei masuri si la alte categorii de produse.

Cum ramane cu descentralizarea pana la urma? Pentru ca am vazut ca nu exista chiar consens in USL pe tema asumarii raspunderii Guvernului pe aceasta lege.

– Ca nu exista consens e una, iar ca nu exista o decizie e alta. In cazul de fata, desi nu exista consens, exista o decizie. Care a fost anuntata intr-o conferinta de presa la care au participat domnii Ponta, Antonescu, Constantin si Oprea. Iar aceasta decizie este de asumare a raspunderii. Evident, vorbind la modul general, este bine ca o lege sa fie trecuta in urma unei dezbateri cat mai cuprinzatoare. Dar, in cazul de fata, dezbatem de cativa ani buni acest subiect, iar pozitiile partidelor sunt destul de clare. Asumarea raspunderii are avantajul de a elimina anumite piedici birocratice din calea unei legi vitale pentru dezvoltarea Romaniei. Trebuie sa se inteleaga foarte clar ca scopul acestei descentralizari, ca prim pas in procesul mai amplu de regionalizare, este acela de a aduce administratia cat mai aproape de cetatean si de nevoile lui. Iar institutiile care vor fi descentralizate catre teritoriu vor fi insotite si de componenta bugetara necesara, astfel incat functionalitatea acestora sa nu fie afectata. Toate guvernele, iar cel al USL nu a facut exceptie, au declarat absorbtia fondurilor UE drept prioritate ”zero”. De la vorba pana la fapta este insa un drum destul de lung.

– Total de acord. Numai ca in cazul guvernului Ponta acest drum nu a fost chiar atat de lung. Rata de absorbtie a fondurilor europene a depasit nivelul de 25%, ceea ce reprezinta o crestere spectaculoasa fata de momentul preluarii guvernarii de catre USL, cand aceasta era in jurul cifrei de 7,4 procente. Romania a incasat in acest an aproximativ 2,4 miliarde de euro de la Comisia Europeana, mai mult decat in intreaga perioada 2007-2012, cand tara noastra a primit doar 2,2 miliarde de euro din finantarile alocate. De altfel, Romania se claseaza pe primul loc in randul tuturor statelor membre in ceea ce priveste cresterea sumelor rambursate de Comisia Europeana in primele noua luni ale acestui an.

Care a fost secretul acestei reusite?

– Sunt cateva masuri luate de Guvernul USL care au permis acest progres si as enumera aici simplificarea procedurii de predare a documentelor pentru beneficiarii POS DRU; angajarea expertilor privati pentru a evita pierderea de fonduri europene; elaborarea Ghidului de bune practici si evitare a principalelor riscuri in achizitiile publice, dedicat autoritatilor de management si beneficiarilor; scutirea beneficiarilor privati de fonduri UE de la procedurile de achizitie publica, in limita unor plafoane maxime. Si, nu in ultimul rand, asigurarea continuitatii in finantarea proiectelor prin alocarea temporara a unor sume de la Trezorerie.



Angajatii Societe Generale ar putea intra in greva generala nationala

Sindicatele salariatilor bancii franceze Societe Generale, care controleaza in Romania BRD Group SocGen, a doua banca din sistem dupa active, au facut apel la declansarea unei greve generale nationale de o zi a tuturor angajatilor institutiei de credit, pentru a protesta fata de planurile conducerii de a reduce costurile prin concedieri, transmite Dow Jones.

„Se pare ca cei din conducere se pregatesc sa ia masuri pentru a le fi mai usor sa efectueze noi concedieri. Salariatii sunt foarte ingrijorati”, a declarat liderul sindical Alain Treviglio, de la Confederatia Democrata Franceza Muncii.

Apelul la greva generala scoate in evidenta escaladarea tensiunilor dintre angajatii Societe Generale si top-managementul bancii, care este presat de actionari si de autoritatile de reglementare sa reduca costurile de functionare ale institutiei de credit, pentru a face fata efectelor negative ale crizei datoriilor suverane din zona euro.

In replica, un purtator de cuvant al Societe Generale a declarat ca banca ia in calcul un plan de externalizare a unei parti din activitatile de back office, insa nu are in vedere „un plan global de reducere a personalului”.

Pe de alta parte, potrivit Le Nouvel Observateur, un alt motiv al planului de greva este acela ca sefii Societe Generale refuza pentru al doilea an la rand majorarea colectiva a salariilor, punand decizia pe seama conjuncturii economice dificile si in contextul faptului ca banca nu a distribuit anul trecut dividende actionarilor pe 2012.

„Cu certitudine ca actionarii nu vor accepta sa nu primeasca dividende nici anul acesta, iar asta se va face pe spinarea salariatilor. Insa conducerea ne serveste drept justificare criza si noile reglementari bancare europene, care ar obliga Societe Generale sa detina mai multe fonduri proprii”, spune reprezentantul sindical Maryse Gauzet.

Daca sindicatele vor accepta semnarea noului contract colectiv de munca, singura concesie din partea managementului va fi acordarea unei majorari salariale de 25 de euro pe luna angajatilor care castiga mai putin de 3.000 de euro pe luna, al caror numar se ridica la circa 18.000, dintr-un efectiv total de 40.000 de salariati SocGen din Franta.

„Este inacceptabil. Revendicarile noastre nu sunt excesive. Stim ca e criza. Nu vrem decat indexarea tuturor salariilor cu rata inflatiei”, afirma liderul sindical Thierry Pierret.

Insa ceea ce ii nelinisteste cu adevarat pe salariati este problema sigurantei locurilor de munca. Deocamdata, planul bancii este acela de a nu ii mai inlocui in post pe cei care ies la pensie.

„In acest fel, procesul tot mai intens de distrugere a locurilor de munca este extrem de discret. In plus, opinia publica nu ii simpatizeaza deloc pe bancheri”, explica Pierret.

Sindicatele sunt cu atat mai ingrijorate cu cat, de cativa ani, in intreg sectorul bancar francez se remarca un proces lent, dar consistent de externalizare a diferitelor servicii, in special pe partea de IT.

Surse din Societe Generale spun ca au loc negocieri dure. Se vorbeste despre un plan de reducere a masei salariale cu 10%, ceea ce ar reprezenta echivalentul a 4.000 de posturi. Circa 2.500 de angajati vor iesi la pensie anul acesta, ceea ce inseamna ca in jur de 1.500 de salariati ai bancii risca sa-si piarda jobul. In septembrie 2011, Societe Generale a anuntat un plan de vanzare accelerata de active si a lansat un program de reducere a costurilor, in scopul de a elibera capital in suma totala de 4 miliarde de euro pana in 2013. Banca si-a finalizat planul de restructurare spre sfarsitul anului trecut, operand 880 de concedieri la unitatile sale din Franta.



Bancile ar putea instala automate de casete de valori

Bancomatele clasice, ATM-urile care permit si depunerea de numerar sau chiar si achitarea facturilor, automatele de schimb valutar sunt cateva dintre masinariile prin care bancile ofera servicii chiar atunci cand unitatile teritoriale sunt inchise.  In plus, costurile pe care le suporta sunt mai reduse decat in cazul serviciilor clasice deoarece clientul nu interactioneaza cu un angajat al bancii.
De anul viitor pe piata romaneasca ar putea aparea si automatele de casete de valori. „Anticipam ca inca de la inceputul anului viitor ar putea fi inslatate astfel de automate in Romania. Cu siguranta in 2013 vor fi mai multe functionale daca bancile din Romania nu vor fi afectate de politice sau de alta natura”, a declarat Dan Tone, directorul general al Eutron.
Eutron este una dintre firmele care livreaza automate bancare, masini de numarat si impachetat bani si alte produse institutiilor de credit pe piata autohtona. Recent, Eutron a prezentat institutiilor de credit locale automate de casete de valori. Potrivit lui Dan Tone, bancile sunt interesate cel putin de implementarea de proiecte-pilot pentru a vedea daca aceste automate ar avea priza la clientii romani.

Serviciul clasic versus cel automatizat

Mai multe institutii de credit ofera in prezent servicii de custodie prin intermediul casetelor de valori. Serviciul este valabil insa doar in anumite sucursale ale institutiilor de credit, in conditiile in care casetele sunt depozitate in camere de tezaur sau seifuri. Clientii au acces la continutul casetelor doar in timpul programului agentiei bancare. In schimb, automatele de casete pot permite accesul la orice ora, in conditiile in care sunt amplasate de obicei in incaperi securizate in care accesul se face pe baza cardului bancar si a PIN-ului. Ulterior, prin aceeasi procedura de identificare, clientul comanda automatului sa-i livreze caseta sa de valori, pe care o deschide cu o cheia pe care a primit-o in momentul incheierii contractului de inchiriere. Casetele traditionale sunt livrate in zone special amenajate de catre angajatii bancii si sunt deschise prin utilizarea simultana a doua chei: cea a clientului si cea a bancii.

Automatele de casete de valori pe care Eutron le-a prezentat bancilor autohtone sunt produse de compania suedeza Gunnebo. Potrivit informatiilor disponibile pe site-ul acesteia, primul automat de casete de valori a fost instalat in 2007 de o cooperativa de credit din Italia – Banca di Cavola e Sassuolo. Automate similare au mai fost instalate de o institutie de credit din Africa de Sud si de una din Franta.



Bancile asteapta avizul BNR pe noile norme de creditare

Cele mai multe banci mari de pe piata au depus noile norme de creditare la BNR si asteapta avizul bancii centrale. La sfarsitul saptamanii trecute in aceasta situatie se aflau BRD, Banca Transilvania, Alpha, Volksbank, Piraeus, dar si institutii de credit cu cote de piata mai mici precum Bank of Cyprus. Banca Transilvania si Volksbank au depus normele in cursul zilei de joi. In schimb, OTP Bank nu avea inca normele de creditare depuse la banca centrala.

Pana la finele saptamanii trecute doar Emporiki a anuntat ca BNR i-a avizat noile reguli de creditare si ca va incepe sa acorde credite dupa noile reguli de la 1 februarie.

Institutiile de credit trebuie sa-si adapteze normele de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice la prevederile unui regulament publicat de BNR in toamna anului trecut si sa le depuna la banca centrala pana la sfarsitul acestei luni.

Institutiile de credit persoane juridice romane vor da imprumuturi pe actualele norme pana cand banca centrala le va aviza normele noi. In aceasta categorie intra cele mai multe banci care acorda credite populatiei. Sucursalele bancilor straine, care nu au norme de creditare avizate de BNR, au fost obligate sa schimbe o parte din regulile de creditare inca de la sfarsitul lunii noiembrie.

De la acea data si pana la primirea avizului bancii centrale pe normele de creditare a populatiei acestea practica un grad maxim de indatorare de 35% din veniturile debitorilor. Bancile care opereaza pe piata ca sucursale si au activitate pe segmentul de retail sunt ING, Citibank si Bank of Cyprus.

Implementarea regulamentului BNR va reduce sumele maxime ce pot fi imprumutate de la banci. Perioada de acordare a creditelor de consum, cu sau fara garantii reale, va fi de cel mult cinci ani si, in plus, creditele de consum fara garantii vor putea fi acordate doar in lei. De asemenea, bancile vor utiliza coeficienti mai mari pentru cuantificarea riscului de depreciere a leului si vor lua in calcul si riscul de scadere a veniturilor debitorilor.

La creditele ipotecare va fi cerut un avans mai mare – de cel putin 25% la cele in valuta acordate clientilor cu venituri in lei si de minimum 15% la cele luate in moneda nationala. In prezent, avansul minim cerut de banci la creditele pentru locuinte este de 10-15% la creditele pentru locuinte.



Rasvan Radu: „Bancile au nevoie de o piata a obligatiunilor acoperite de active”

Intrebat de ce unele banci remunereaza economisirea in valuta mai bine decat economiile in lei, desi dobanda-cheie a BCE se situeaza la 1%, iar cea a BNR de 5,25%, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, Rasvan Radu, apreciaza ca nu pentru toate bancile piata de swap e foarte lichida. El adauga ca o piata de swap iti impune anumite limite. Si sunt banci care au deficite structurale mai mari. De fapt, multe dintre bancile romanesti se confrunta cu deficite, remarca Rasvan Radu, pentru ca au acordat mai multe credite in moneda straina decat in moneda nationala si, in general, pentru toate bancile portofoliul de depozite in lei este mai mare decat cel in valuta

In conditiile in care noul guvern s-a exprimat pentru o redresare a nivelului castigurilor salariale, iar un segment important e cel al personalului bugetar, in ce masura credeti ca se poate armoniza politica monetara cu masurile Executivului?

In primul rand cred ca vorbim de relaxarea conditiilor salariale numai pentru bugetari, pentru ceilalti, din cate stiu, nu exista un plan de redresare, si dinamica remuneratiilor depinde de evolutia economiei si de performanta companiilor. Deci ne referim doar la o crestere a salariilor in sectorul bugetar. In legatura cu asta pot sa va spun ca atat timp cat Guvernul se mentine in limita indicatorilor macroeconomici agreati, in special a tintei de deficit bugetar, nu cred ca exista un impact semnificativ. Fireste ca aici se poate pune o alta intrebarea: Daca tot ajungem la aceasta tinta de deficit, ce e cel mai bine sa facem cu bani? Eu cred ca trebuie gasite si surse pentru o stimulare a dezvoltarii. Asta pentru ca intreprinderile din Romania reprezinta motorul dezvoltarii economice si din impozitele platite de ele se asigura banii pentru cresterea salariilor bugetarilor. Foarte curand trebuie sa privim si in aceasta directie, a gasirii unor stimuli pentru agentii economici.

Puteti sa ne spuneti concret la ce stimuli va ganditi?

De exemplu, pentru ca tot s-a discutat in ultima vreme, scaderea CAS la angajator cred ar fi o masura extraordinar de importanta pentru mediul economic. Poate nu atat ca impact material, cat psihologic. Ar consolida increderea la nivelul agentilor economici.

In ce masura pretul activelor imobiliare va fi mai bine sustinut prin masurile pe care intentioneaza sa le ia noul guvern?

Pretul imobilelor nu va fi semnificativ influentat. Cu alte cuvinte, cred ca majorarea salariilor bugetarilor nu se va reflecta intr-o crestere a preturilor activelor imobiliare si nu se va vedea foarte mult nici in consum.

In acelasi timp insa, e posibil ca pentru cei care au probleme cu plata ratelor sa reprezinte o usurare…

Absolut, ceea ce se poate imbunatati este performanta serviciului datoriei. Sunt de acord ca acest indicator poate fi influentat, dar nu pretul activelor, care reprezinta garantia datoriei.

Considerati ca pot fi luate masuri suplimentare din punct de vedere sistemic, respectiv de catre Banca Nationala a Romaniei, pentru reglarea lichiditatii in valuta a bancilor romanesti?

Atunci cand discutam de lichiditate si de Banca Nationala, cred ca in primul rand ar trebui sa vorbim de lichiditatea in lei. Si dupa cum se vede in ultima perioada, lichiditatea in sistemul bancar se afla sub o anumita presiune, cu atat mai mult cu cat e neuniform distribuita – unele banci au lichiditate suficienta, iar alte banci se confrunta cu deficite destul de mari. Iar necesitatile acestora din urma duc la cresterea preturilor de atragere a depozitelor din piata, care, mai departe, se reflecta in pretul finantarilor acordate in economie. Cu atat mai mult cu cat bancile se gasesc acum si sub constrangerea indicatorului credite/depozite. Cred insa ca se pot face pasi pentru imbunatatirea lichiditatii pe piata interbancara si unul dintre acestia ar putea fi initierea de operatiuni repo – de refinantare – pe termen mai lung. Daca ne referim strict la lichiditatea in valuta, trebuie sa precizez ca, daca exista lichiditate in lei si piata de swap functioneaza, exista si lichiditate in moneda straina. Asadar, BNR poate ajuta si interveni doar in momentul in care piata de swap nu functioneaza. Si atunci, da, are un rol determinant in asigurarea continuitatii lichiditatilor in valuta. Sigur, poate interveni in asigurarea echilibrului monetar si cu ajutorul unei alte parghii, cum ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO).

Va marturisesc ca la RMO m-am gandit atunci cand v-am intrebat ce masuri de reglare a lichiditatii in valuta pot fi luate. Asta in conditiile in care RMO in valuta sunt mai mari decat cele in lei

Sunt mari, da. Dar are importanta nu doar dimensiunea, ci si costul remunerarii RMO. Repet insa: lichiditatea trebuie privita ca ansamblu, cata vreme avem o piata de swap lei-valuta functionala. E o chestiune de cost in prima instanta si abia apoi putem discuta problema lichiditatii pe piata valutara, daca nu functioneaza piata de swap. Iar lichiditatea se poate asigura, de exemplu, si prin acceptarea altor tipuri de active drept colateral la operatiunile repo, cum ar fi obligatiunile municipale.

Apropo, ce parere aveti de ideea ca BNR sa ia in considerare la RMO numerarul – bancnotele din casierii -, ceea ce le-ar permite bancilor sa-si creeze spatiu de manevra la nivelul valutei de cont, principala zona unde vor sa fie lichide?

Sunt multe sugestii care se pot face, n-as vrea sa ma opresc la una sau la alta. E necesara o prioritizare a lor, pentru ca in mod clar nu se pot aplica toate si importanta este si posibilitatea implementarii lor.

Considerati ca datoria publica a Romaniei trebuie finantata preponderent in moneda locala sau in valuta?

In masura in care se pot accepta termene lungi la dobanzi convenabile ar trebui finantata preponderent in moneda nationala.

Cu alte cuvinte, daca BNR sustine ca e prudent ca persoanele care doresc sa se imprumute sa o faca in lei, moneda in care au veniturile, aceasta regula ar trebui sa fie valabila si pentru stat, care are cea mai mare parte a veniturilor in lei? Aceasta e o paralela buna. Cred ca si companiile se afla in aceeasi situatie. Sunt multe companii care au necesitati de finantare in special pentru investitii pe termene lungi, care sunt dificil de asigurat la preturi competitive in moneda locala. De aceea ele prefera sa acceseze credite de investitii in valuta si pentru finantarile pe termen scurt sa accepte de multe ori finantarile in lei. Si cred ca acesta este un comportament echilibrat. Sa se imprumute pe termen lung in valuta, cu atat mai mult cu cat exista o tinta de aderare la euro, iar pe termen scurt sa se finanteze in moneda in care desfasoara operatiunile. Pentru ca, in sine, imprumutul intr-o alta moneda decat aceea in care isi desfasoara operatiunile reprezinta o operatiune care comporta riscuri.

Ati adus in discutie obiectivul de trecere la euro in 2015. Se poate conchide ca multe companii iau credite in moneda europeana, pentru ca cea mai mare parte a perioadei pana la scadenta se va derula in interiorul zonei euro?

Eu nu cred ca motivul pentru care au luat credite in moneda straine e dat de orizontul de asteptare oferit de autoritati pentru trecerea la euro in 2015. Parerea mea este ca finantarile in euro au fost accesate in principal datorita pretului competitiv si a disponibilitatii maturitatilor pe termen mai lung. Intr-adevar, ce pot crede este ca atat persoanele fizice, cat si companiile au acceptat riscul de a se imprumuta in moneda straina tocmai pentru ca orizontul de asteptare ar fi scurt. Dar si daca ar fi fost ceva mai lung, tot s-ar fi imprumutat in valuta, chiar daca si-ar fi luat un risc mai mare.

Considerati ca piata locala va putea deveni un partener stabil pentru emisiunile de bonduri ale bancilor?

Pe termen scurt, nu cred. Pe termen mediu si lung – da.

Imprumuturile „Prima Casa” beneficiaza de garantie guvernamentala, la fel ca titlurile de stat. N-ar trebui sa fie si ele tranzactionate pe Bursa?

Nu exista legatura intre creditele „Prima Casa” – garantate de stat – si emisiunile de titluri ale statului. In primul rand datorita maturitatii. „Prima Casa” este un program pe termen lung, in timp ce titlurile de stat sunt, in general, emisiuni pe termen scurt. „Prima Casa” este un credit in sine, care trebuie mentinut pana la scadenta. Titlurile de stat reprezinta un instrument ce poate fi negociat pe piata secundara. Deci exista diferente majore, care fac incomparabile cele doua instrumente.

Stati un pic, dar de ce trebuie mentinute imprumuturile „Prima Casa” pana la scadenta, daca exista produse similare care se tranzactioneaza? De ce nu poate deveni si „Prima Casa” un produs tranzactionat?

In primul rand, pe piata locala nu exista produse similare care se tranzactioneaza. Deci ar trebui deschisa o alta piata. Teoretic, ea poata aparea, dar n-a aparut. In al doilea rand, dobanda pentru „Prima Casa” este redusa, ceea ce restrictioneaza posibilitatea tranzactionarii, in conditiile in care clientul de „Prima Casa” nu are neaparat alte genuri de operatiuni pe baza carora sa genereze venituri suplimentare. De altfel, nici piata titlurilor de stat nu este inca foarte lichida la nivel de piata secundara… Daca ar fi sa prioritizam, cred ca foarte important acum ar fi sa existe o piata a obligatiunilor acoperite de active, pentru ca ceea ce se vede clar este ca bancile au nevoie de surse de finantare in aceasta perioada. Cu cat acest gen de piata apare mai repede, cu atat este mai bine.



Bancile au redus dobanzile

Datele publicate marti de Banca Nationala a Romaniei (BNR) arata ca dobanzile practicate de bancile comerciale la depozitele si creditele in lei au scazut in noiembrie 2013 fata de luna anterioara.Dobanzile la depozite au scazut si pentru euro, insa au crescut cele la creditele pentru populatie.

La lei, institutiile de credit au redus dobanzile oferite pentru depozitele aflate in sold cu 0,16 puncte procentuale, astfel ca media acestora a ajuns la 3,87% pe an in noiembrie 2013 fata de 4,03% pe an in octombrie. La depozitele noi, dobanzile au scazut in acelasi ritm, de la o medie de 3,30% pe an in octombrie, la 3,15% pe an in noiembrie. Cu toate acestea, s-a inregistrat o crestere a bonificatiilor acordate de banci pentru depozitele noi, in lei, ale populatiei cu scadenta intre unu si doi ani, de la 4,72% pe an la 4,77% pe an. Pe ultimele 12 luni, dobanzile la depozitele in lei aflate in sold s-au diminuat cu aproximativ 1,5 puncte procentuale, insa la cele noi reducerea a fost de peste doua puncte procentuale.

Si la depozitele in euro aflate in sold bancile au redus dobanzile in noiembrie 2013 la 2,22% pe an fata de 2,3% pe an in luna precedenta. La depozitele noi in euro dobanzile s-au diminuat usor, de la 2% pe an la 1,91% pe an daca analizam toate scadentele, insa pentru persoanele fizice care si-au plasat banii pe perioade de peste 2 ani bancile au taiat mai mult bonificatiile oferite de la 1,96% pe an la 1,53% pe an.

Mai mult, cu un an in urma, dobanzile la aceasta categorie de depozite erau, in medie, de peste 5% pe an. La creditele in lei aflate in sold, dobanzile s-au redus in noiembrie fata de octombrie de la o medie de 9,64% pe an la 9,37% pe an, potrivit datelor BNR. Si pentru imprumuturile nou acordate bancile au solicitat dobanzi mai mici de la populatie si firme, de 8,23% pe an in noiembrie, fata de 8,46% pe an in octombrie 2013. Pe ultimele 12 luni, dobanzile la creditele in lei nou acordate s-au diminuat cu peste doua puncte procentuale, de la 10,44% in decembrie 2012, la 8,23% in noiembrie 2013.

Pentru imprumuturile in valuta in sold, dobanzile au ramas relativ stabile, in jurul a 5% pe an, insa la cele noi au scazut de la 4,96% pe an in octombrie la 4,74% pe an in noiembrie. Pe parcursul ultimului an, insa, dobanzile la creditele nou acordate au crescut de la 4,53% in decembrie 2012, la 4,74% in noiembrie 2013. Pentru populatie, bancile au scumpit imprumuturile in euro atat in noiembrie fata de luna anterioara, de la 5,06% la 5,33%, cat si pe ultimul an cu un punct procentual.



Bancile se lupta in premii acordate la emiterea de carduri de credit

Credit Europe a lansat azi o campanie prin care premiaza clientii care-si fac un card de credit pana la sfarsitul lunii mai beneficiaza de 100 de lei bonus dupa efectuarea a cel putin doua tranzactii. Campanii similare sunt derulate in prezent de Alpha, Banca Romaneasca si Millennium Bank.

Pentru a intra in posesia bonusului clientul trebuie doar sa efectueze doua tranzactii pana la data de 15 iunie 2012, care pot reprezenta atat cumparaturi in rate la partenerii CardAvantaj, cat si cumparaturi in afara sistemului de rate la orice comerciant din tara sau din strainatate care accepta carduri MasterCard. Dupa prima tranzactie comerciala detinatorul cardului va primi in contul de bonus al cardului 50 de ron, iar dupa cea de-a doua restul de 50 de ron. Retragerile de numerar de la bancomate nu sunt considerate tranzactii comerciale. Acest bonus se acorda separat fata de bonusul uzual de 0,3% pentru fiecare cumparatura sau retragere realizate prin intermediul CardAvantaj.

Campania se adreseaza tuturor persoanelor fizice ce solicita obtinerea unui card de credit CardAvantaj MasterCard (Standard, Gold sau Platinum) emis de catre banca. Suplimentar, in perioada 1 mai – 1 iulie, posesorii de CardAvantaj nu vor plati comision pentru retragerile de numerar de la ATM-urile bancii, oferta fiind valabila atat pentru cardurile MasterCard, cat si Visa.

Campanii similare

Banca Romaneasca acorda 50 de lei clientilor care le recomanda pana la sfarsitul acestei luni viitori posesori de carduri de credit. Persoanele recomandate primesc un bonus de 5% pentru toate tranzactiile de cumparaturi efectuate pana la sfarsitul lunii iunie la orice comerciant, indiferent de valoarea acestora. Pentru cardurile recomandate si activate in luna martie, clientii beneficiaza si nu platesc taxa anuala de administrare.

Similar, Millennium Bank le da celor care au un card de credit emis de ea si care le recomanda un viitor client o suma de 50 de lei, fara a impune conditii referitoare la utilizarea instrumentului de plata nou emis. Banca recompenseaza si noii clienti tot cu un bonus de 50 lei, dar daca acestia efectueaza o tranzactie cu noul lor card de credit in primele trei luni de la emitere.

In acelasi timp, Alpha Bank a anuntat ieri ca ii recompenseaza pe clientii care recomanda un prieten care-si face un card de credit MasterCard cu cate 100 de lei. Persoanele recomandate care-si fac un card la Alpha Bank sunt scutite de la plata taxelor de emitere a instrumentelor de plata. De asemenea, acestea nu suporta nici comisioanele de administrare ale cardurilor in primul an de utilizare a instrumentelor de plata. Campania bancii vizeaza cardurile de credit Alpha MasterCard Credit si Cosmote Alpha MasterCard si se desfasoara pana la mijlocul lunii iunie.

 




top