Incasarile mai mici la bugetul statului au adus Guvernul in situaia de a face o rectificarea bugetara negativa, ceea ce vine cumva in contradicie cu creterea economica anunata. E posibil sa avem bani mai puini in condiii de cretere?

– In primul rand trebuie subliniat un aspect important: estimarile facute la alcatuirea bugetului nu au fost nerealiste, ci executia bugetara a fost sub asteptari. Iar daca analizam de unde vin aceste minusuri, vom vedea ca au fost realizate doar 25 – 30% din veniturile estimate din suprataxarea companiilor energetice, dar incasarile ar putea reveni in trimestrul patru la nivelul programat, atunci cand creste consumul de gaze naturale, pe perioada iernii. Printre alte venituri bugetare nerealizate in 2013 la nivelul programat se numara sume importante din impozitul pe profiturile bancilor, o suma de 1,4 miliarde lei de la BNR, precum si veniturile din accize, care au scazut in perioada verii, pe fondul unei cresteri a evaziunii fiscale in conditiile reorganizarii Fiscului. Se adauga aici si sumele neincasate de la firme care au intrat in insolventa. Prin rectificare asiguram totusi banii pentru cheltuielile salariale si de functionare ale tuturor institutiilor tarii. Premierul a spus foarte clar: nu s-a taiat decat acolo unde erau sume nefolosite, sume economisite, cum este situatia de la ministerul muncii. Guvernul a reusit in contextul rectificarii bugetare sa negocieze cu partenerii financiari internationali majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, bani care vor fi destinati exclusiv cofinantarii proiectelor europene. Concret, vorbim de proiecte europene in care statul roman va avea sumele necesare pentru cofinantare, proiecte care inseamna investitii noi in Romania, prin utilizarea celei mai ieftine si accesibile surse de finantare – fondurile europene.

Se vehiculeaza in spatiul public diverse scenarii de alcatuire a Bugetului pe 2014, care prevad ba marirea cotei unice, ba creterea impozitelor pe proprietate, ba reducerea CAS-ului. Exista vreun scenariu real intre cele menionate?

– In momentul de fata se fac diverse scenarii cu privire la sursele de venituri ale bugetului general consolidat pentru anul viitor. Unele sunt exercitii pur teoretice, altele au un grad mai mare de acceptabilitate. Pana la inceputul saptamanii viitoare vom definitiva discutiile pe acest subiect cu reprezentantii Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale. Cert este ca aceste scenarii sunt legate de extinderea bazei de impozitare, si nu de introducerea de taxe si impozite noi!, de imbunatatirea colectarii si cresterea conformarii voluntare. In prezent, exista in Codul Fiscal foarte multe exceptii de la plata contributiilor, cele mai multe dintre acestea nejustificate. Foarte important este insa faptul ca in bugetul pe 2014 nu va exista presiune pe salarii si pensii. Toate pensiile vor fi crescute cu 3,75%, fiind vorba de marirea punctului de pensie in urma indexarii cu rata inflatiei. In ceea ce priveste salariile bugetarilor, vor fi majorate veniturile mai mici. Se va mari fie salariul minim, fie venitul unor categorii specifice, care castiga prea putin in prezent: vorbim despre medicii rezidenti, despre profesorii debutanti, despre cei cu venituri mici din sectorul bugetar. Tin sa subliniez ca aceste decizii de cresteri ale veniturilor vin dupa ce USL a reintregit deja salariile bugetarilor, a crescut pensiile la inceputul acestui an si a crescut salariul minim cu circa 15 procente.

Enumerati la cauzele care au contribuit la nerealizarea tintei de incasari si firmele intrate in insolventa. Decizia Curtii Constitutionale in legatura cu Codul Insolventei nu va fi de natura sa pastreze aceasta problema cel putin la nivelul anului 2014?

– Nu avem nicio intentie de a acuza Curtea Constitutionala, dar decizia la care faceti referire practic impiedica Guvernul sa ia masurile necesare pentru combaterea evaziunii fiscale. Codul insolventei avea practic ca scop sa opreasca un fenomen de neplata a taxelor si impozitelor de catre cei care fac evaziune fiscala. Acest Cod a devenit o necesitate dupa ce in ultimii ani intrarea voluntara in insolventa, doar pentru a eluda platile catre Bugetele statului sau catre alti creditori, a devenit o practica uzuala pentru mult prea multe companii, ceea ce provoaca nu doar diminuarea incasarilor la Bugetul consolidat, ci si o concurenta neloiala in piata. Stoparea acestei practici nu va folosi doar Guvernului, ci intregii economii, unde companiile serioase nu vor mai avea de suferit de pe urma smecheriei unor baieti destepti.

Tot o masura impotriva evaziuni fiscale a fost si reducerea TVA la produsele de panificatie. A avut efectul scontat aceasta masura?

– Rezultatele reducerii TVA la paine sunt foarte bune – sunt incasari suplimentare, fiscalizare suplimentara si preturi mai mici la raft pentru toate produsele vizate de aceata masura. Deocamdata avem doar cifrele pentru luna septembrie, ceea ce nu ne ofera date suficiente pentru o analiza de fond, in urma careia sa luam in discutie oportunitatea extinderii acestei masuri si la alte categorii de produse.

Cum ramane cu descentralizarea pana la urma? Pentru ca am vazut ca nu exista chiar consens in USL pe tema asumarii raspunderii Guvernului pe aceasta lege.

– Ca nu exista consens e una, iar ca nu exista o decizie e alta. In cazul de fata, desi nu exista consens, exista o decizie. Care a fost anuntata intr-o conferinta de presa la care au participat domnii Ponta, Antonescu, Constantin si Oprea. Iar aceasta decizie este de asumare a raspunderii. Evident, vorbind la modul general, este bine ca o lege sa fie trecuta in urma unei dezbateri cat mai cuprinzatoare. Dar, in cazul de fata, dezbatem de cativa ani buni acest subiect, iar pozitiile partidelor sunt destul de clare. Asumarea raspunderii are avantajul de a elimina anumite piedici birocratice din calea unei legi vitale pentru dezvoltarea Romaniei. Trebuie sa se inteleaga foarte clar ca scopul acestei descentralizari, ca prim pas in procesul mai amplu de regionalizare, este acela de a aduce administratia cat mai aproape de cetatean si de nevoile lui. Iar institutiile care vor fi descentralizate catre teritoriu vor fi insotite si de componenta bugetara necesara, astfel incat functionalitatea acestora sa nu fie afectata. Toate guvernele, iar cel al USL nu a facut exceptie, au declarat absorbtia fondurilor UE drept prioritate ”zero”. De la vorba pana la fapta este insa un drum destul de lung.

– Total de acord. Numai ca in cazul guvernului Ponta acest drum nu a fost chiar atat de lung. Rata de absorbtie a fondurilor europene a depasit nivelul de 25%, ceea ce reprezinta o crestere spectaculoasa fata de momentul preluarii guvernarii de catre USL, cand aceasta era in jurul cifrei de 7,4 procente. Romania a incasat in acest an aproximativ 2,4 miliarde de euro de la Comisia Europeana, mai mult decat in intreaga perioada 2007-2012, cand tara noastra a primit doar 2,2 miliarde de euro din finantarile alocate. De altfel, Romania se claseaza pe primul loc in randul tuturor statelor membre in ceea ce priveste cresterea sumelor rambursate de Comisia Europeana in primele noua luni ale acestui an.

Care a fost secretul acestei reusite?

– Sunt cateva masuri luate de Guvernul USL care au permis acest progres si as enumera aici simplificarea procedurii de predare a documentelor pentru beneficiarii POS DRU; angajarea expertilor privati pentru a evita pierderea de fonduri europene; elaborarea Ghidului de bune practici si evitare a principalelor riscuri in achizitiile publice, dedicat autoritatilor de management si beneficiarilor; scutirea beneficiarilor privati de fonduri UE de la procedurile de achizitie publica, in limita unor plafoane maxime. Si, nu in ultimul rand, asigurarea continuitatii in finantarea proiectelor prin alocarea temporara a unor sume de la Trezorerie.