Daca incepeti sa cautati mai multe modalitati de a deveni un calator mai responsabil, sunteti obligat sa intalniti termeni precum ,,turism durabil”, ,,ecoturism” si ,,voluntourism”, uneori chiar folositi interschimbabil. Dar ce inseamna toate acestea? In realitate, ecoturismul se refera la sectorul turismului cu impact redus care include zone naturale, in timp ce turismul durabil este un termen mai larg care descrie practicile durabile in cadrul si desfasurate de industria turismului.
Daunele asupra mediului care pot rezulta din turismul iresponsabil au continuat sa apara prin complicatii cauzate de suproturism (atunci cand o destinatie sau o atractie sufera de supraaglomerare sau un exces de turisti pe care nu este conceput sa le suporte) si degradarea terenurilor (cand creste constructia turismului infrastructura afecteaza negativ resursele funciare si biodiversitatea). Acesti termeni sunt mai mult decat simple cuvinte cheie ale industriei de calatorii; calatoria durabila este – speram – aici pentru a ramane.
Ce este turismul durabil?
Turismul durabil cuprinde toate formele de turism care iau in considerare impactul economic, social si de mediu pe termen lung al turismului, abordand in acelasi timp nevoile vizitatorilor, mediului, comunitatilor gazda si industria turismului in sine. Potrivit Global Sustainable Tourism Council (GSTC) – o organizatie care stabileste standarde globale pentru turism si turism durabil – turismul durabil nu se refera la un tip specific de turism, ci este mai degraba o aspiratie pentru impactul tuturor formelor de turism.
Mai exact, ,,turismul durabil tine cont pe deplin de impactul sau economic, social si de mediu actual si viitor, raspunzand nevoilor vizitatorilor, industriei, mediului si comunitatilor gazda”. 1 Aceasta include eforturile de conservare, conservarea patrimoniului cultural si a valorilor traditionale si furnizarea de beneficii socio-economice distribuite in mod echitabil.
Destinatiile si industriile pot practica turismul durabil, acordand prioritate mediului natural atunci cand dezvolta activitati si infrastructura, respectand practicile culturale ale comunitatilor gazda si asigurand operatiuni economice pe termen lung pentru a sprijini destinatia, pentru a numi cateva.
Adoptarea catorva practici durabile in rutina dvs. de calatorie nu este doar un castig pentru oamenii, mediile si viata salbatica a destinatiei dvs., de multe ori poate crea experiente turistice mai educative, semnificative si autentice in acelasi timp. Calatorii individuali pot face lucruri cum ar fi cumpara suveniruri fabricate local, pot opta pentru transportul public in loc de inchirieri de masini, pot cumpara un bilet de intrare intr-o zona protejata de conservare (cum ar fi un parc national) sau pot merge la camping cu impact redus pentru a-si arata sprijinul pentru un turism durabil.
Ce este ecoturismul?
Turismul durabil in ansamblu ia in considerare impactul economic, social si de mediu al industriei turismului, ecoturismul tinde sa se aplece mai adanc in mediul inconjurator. Cea mai citata definitie a turismului ecologic (sau ,,ecoturism”) vine direct de la Societatea Internationala de Ecoturism (TIES), o organizatie nonprofit dedicata promovarii ecoturismului din 1990. TIES defineste ecoturismul ca ,,calatorie responsabila catre zonele naturale care conserva mediul inconjurator , sustine bunastarea oamenilor locali si implica interpretare si educatie. ”
Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului a Organizatiei Natiunilor Unite (OMT), ecoturismul se refera la forme de turism bazate pe natura, unde observarea si aprecierea naturii si a culturii traditionale in zonele naturale reprezinta principala motivatie din spatele calatoriilor. Mai exact, ecoturismul are urmatoarele caracteristici:
Acest sprijin de intretinere este oferit de generarea de venituri pentru comunitati, organizatii locale si autoritati de gestionare a conservarii, precum si disponibilitatea unor oportunitati de angajare alternative si o constientizare sporita a zonelor naturale si culturale semnificative.
In timp ce ecoturismul este doar unul dintre mai multe subseturi diferite de turism durabil, acesta tinde sa fie cel mai larg recunoscut. Intrucat se concentreaza in primul rand pe experienta si invatarea despre natura, ecoturismul ar trebui gestionat in asa fel incat sa contribuie la conservarea si conservarea acelor zone. Merge mai departe decat viata salbatica si se concentreaza atat pe intelegerea ecologica, cat si culturala a locurilor naturale vizitate. Din acest motiv, exista unele comunitati si chiar habitate intregi care se bazeaza complet pe ecoturism ca mijloc de supravietuire.
De exemplu, Palau din Pacificul de Sud cere tuturor vizitatorilor sa semneze un angajament ecologic inainte de a intra in tara, spunand ca vor actiona intr-un mod atat responsabil atat din punct de vedere ecologic, cat si din punct de vedere cultural, de dragul generatiilor viitoare de Palauani. Turistii pot, de asemenea, sa caute afacerile certificate Palau Pledge pentru a sprijini companiile care si-au asumat angajamentul fata de sustenabilitate. In Africa, multe guverne au protejat parcurile nationale si rezervatiile naturale care genereaza venituri pentru comunitatile locale, pastrand in acelasi timp unele dintre cele mai iconice animale salbatice si ecosisteme din lume protejate de disparitie.La randul sau, turismul bazat pe natura creeaza nenumarate locuri de munca si contribuie la fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestor arii protejate.
Alte tipuri de turism durabil
Desi ecoturismul este un segment de nisa popular al turismului durabil in zonele naturale, nu este singurul. Alte forme de turism durabil evidentiaza diferite prioritati, cum ar fi voluntariatul, intreprinderile mici si experientele locale unice.
Volunturism
Volunturismul implica turisti care calatoresc in scopul specific al voluntariatului, cum ar fi predarea limbii engleze intr-o tara straina, lucrul cu un centru de salvare a faunei salbatice sau oferirea de servicii medicale zonelor subdezvoltate. Volunturistii pot calatori pe plan international sau intern, de obicei in scopuri caritabile sau nonprofit, participand la programe de voluntariat care au un impact pozitiv asupra comunitatilor locale si beneficiaza de destinatii pe termen lung.
Turism usor
Turismul usor (spre deosebire de turismul greu) se caracterizeaza prin intreprinderi mici, detinute si operate local, care angajeaza membri ai comunitatii locale, respecta modul de viata local si traditiile locale si permit turistilor sa experimenteze aspectele cu adevarat unice ale unei destinatii.
Turismul dur se concentreaza invers pe dezvoltarea turismului de masa pe scara larga, care duce adesea la efecte negative asupra mediului sau pastreaza banii in afara economiilor locale. Turismul usor pretuieste, de obicei, experientele decat verificarea celor mai populare atractii turistice, luand o clasa peste calatorie fara a dobandi cunostinte aprofundate despre destinatie si petrecand mai mult timp intr-un singur loc, lovind un oras nou la fiecare doua zile.
Turism comunitar
Turismul comunitar pune industria turistica a unei regiuni in mainile locuitorilor sai locali si este adesea sponsorizata de guvernele sale sau de organizatii non-profit cu expertiza in dezvoltarea turismului. Membrii comunitatii vor gestiona gospodariile in care turistii pot obtine o experienta autentica a culturii locale, pot deveni ghizi turistici sau pot furniza ei insisi alte servicii turistice, decat sa le furnizeze companiilor multinationale sau comercializate. Acest tip de turism este important deoarece beneficiile economice merg de obicei direct catre familiile locale si raman in comunitate.