Alegerile parlamentare din Romania 2020: Ce este in joc si la ce sa ne asteptam?

0
200

Romania organizeaza alegeri parlamentare duminica, 6 decembrie 2020. Romanii care locuiesc in tara si in strainatate sunt chemati sa isi voteze reprezentantii in Parlament pentru urmatorii patru ani. Exista 465 de locuri in joc, 136 in Senat si 329 in Camera Deputatilor.

Numarul de candidati inclusi pe listele pentru alegerile parlamentare este de 7.136. In medie, 15 candidati concureaza pentru un loc in Parlament.

Alegerile parlamentare de duminica vor determina configuratia politica a Parlamentului Romaniei pentru urmatorii patru ani. Partidul care castiga alegerile sau o coalitie de partide care va detine majoritatea in viitorul Parlament poate numi un prim-ministru si forma noul guvern.

Actualul partid de guvernamant – Partidul National Liberal (PNL) – conduce in sondaje si se asteapta sa obtina cel mai mare scor la alegerile de duminica. Cu toate acestea, nu va forma un nou Guvern pe cont propriu, deoarece scorul PNL este de aproximativ 30%. Astfel, se asteapta ca liberalii sa formeze o coalitie de guvernamant cu alianta progresista USR-PLUS, in prezent a treia cea mai mare forta politica din Romania. In functie de rezultatele finale de duminica, coalitia de guvernamant poate include si partide mai mici, precum Uniunea Maghiara Democrata (UDMR) sau Partidul Miscarii Populare (PMP), al fostului presedinte Traian Basescu, pentru a obtine o majoritate solida in Parlament.

Partidul Social Democrat (PSD), care a castigat alegerile in urma cu patru ani, dar a pierdut puterea in noiembrie 2019, este probabil sa continue in opozitie. Un alt partid cu sanse sa obtina mandate in viitorul Parlament este PRO Romania, condus de fostul premier social-democrat Victor Ponta, care a preluat si ALDE, partidul fostului premier liberal Calin Popescu Tariceanu.

Romania se afla in prezent la sfarsitul unui ciclu agitat de patru ani. Dupa ce Partidul Social Democrat (PSD) a castigat categoric alegerile parlamentare din decembrie 2016, cu o strategie de guvernare extrem de populista, au format o coalitie de guvernamant cu Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE), care le-a asigurat o majoritate confortabila in Parlament.

La acea vreme sub stransoarea stransa a lui Liviu Dragnea, PSD a lansat imediat o campanie de modificare a legilor justitiei si a legilor anticoruptie. O ordonanta de urgenta in acest sens, adoptata intr-o sedinta tarzie a Guvernului din ianuarie 2017, a declansat cele mai mari proteste de strada pe care le-a vazut Romania in ultimii 30 de ani. Guvernul lui Sorin Grindeanu a abandonat ordonanta, dar PSD a continuat sa incerce sa schimbe legile justitiei in Parlament, iar protestele au continuat luni de zile. Planurile PSD de a modifica legile justitiei au fost privite ca o incercare de a remedia problemele legale ale unora dintre liderii partidului, inclusiv insusi Dragnea, care astepta o decizie judecatoreasca intr-un caz de coruptie. Problemele juridice ale lui Dragnea l-au impiedicat, de asemenea, sa preia functia de prim-ministru, ceea ce i-ar fi simplificat lucrurile. Prin urmare, oamenii in care avea incredere in aceasta pozitie s-au intors in cele din urma impotriva lui. S-a intamplat mai intai cu Sorin Grindeanu, apoi cu Mihai Tudose si, in cele din urma, cu Viorica Dancila. Astfel, desi au avut o majoritate puternica in Parlament, PSD a inlaturat doi dintre prim-ministrii sai in doar un an.

Aceasta perioada turbulenta s-a incheiat in mai 2019, dupa infrangerea categorica a PSD la alegerile pentru Parlamentul European si condamnarea lui Liviu Dragnea. Dupa ce instanta l-a trimis pe Dragnea la inchisoare pentru coruptie, el a pierdut controlul asupra partidului sau, iar puterea PSD a inceput sa scada. In cele din urma, PSD a fost inlaturat de la putere dupa ce partenerul sau de coalitie junior ALDE a schimbat partidul in Parlament.

In noiembrie 2019, Partidul National Liberal (PNL) a venit la putere in Romania cu un guvern minoritar condus de Ludovic Orban, cu sprijin foarte fragil in Parlament. Intre timp, PSD a intrat in opozitie, dar a detinut aproape majoritatea in Parlament.

Victoria presedintelui Klaus Iohannis la alegerile prezidentiale din decembrie 2019 a consolidat, de asemenea, pozitia liberalilor. Dupa ce si-a castigat al doilea mandat, Iohannis a dorit sa declanseze alegeri anticipate, ceea ce ar fi adus probabil liberalilor o majoritate in Parlament. Liberalii au fost pe drumul cel bun cu planul lor si chiar au avut rasturnarea cabinetului Orban cu ajutorul unei motiuni de neincredere in Parlament initiata de PSD. Aceasta a fost in februarie anul acesta. Si apoi, pandemia a izbucnit.

Lebada Neagra

Confruntati cu criza medicala, politicienii romani au fost nevoiti sa renunte la planurile lor. In timp ce presedintele Klaus Iohannis a declarat starea de urgenta si a pus intreaga tara sub blocaj, Parlamentul s-a grabit sa-l repuna pe Ludovic Orban in functia de prim-ministru.

Astfel, in ultimele opt luni, liberalii s-au aflat in pozitia incomoda de a gestiona pandemia, in timp ce social-democratii si-au facut misiunea cat mai grea prin adoptarea legilor populiste prin Parlament.

O astfel de lege, care nu a fost inca pusa in aplicare, obliga Guvernul sa mareasca pensiile cu 40% simultan, in locul unei cresteri treptate, asa cum a propus executivul. O astfel de decizie ar avea consecinte negative semnificative asupra stabilitatii economice a Romaniei intr-un context deja negativ din cauza pandemiei. Astfel, agentiile internationale de rating si investitorii asteapta acum rezultatul alegerilor din 6 decembrie inainte de a decide daca pastreaza ratingul Romaniei in categoria investitionala sau il retrogradeaza la junk, cu consecinte grave asupra economiei. Asteptarea lor este ca o majoritate liberala din Parlament ar putea revizui masurile populiste adoptate de social-democrati.

Ce spun sondajele?

Asa cum era de asteptat, ultimele opt luni au actionat impotriva liberalilor de la guvernare si cumva in favoarea social-democratilor. Guvernul liberal a primit multe critici pentru modul in care a gestionat criza sanitara si economica. Intre timp, social-democratii au blocat sau amanat unele masuri ale Guvernului in Parlament si apoi au criticat Guvernul pentru rezultat. Presedintele Klaus Iohannis a abandonat neutralitatea ceruta de pozitia sa si a facut campanie alaturi de Ludovic Orban si liberali, in timp ce ii invinovatea pe social-democrati de toate lucrurile rele.

Campania pentru alegeri a fost in principal un meci PNL-PSD, celelalte partide comentand de pe margine. Conditiile speciale determinate de pandemie, care au interzis evenimentele campaniei publice, au facut mai dificila pentru partidele mai mici sa isi raspandeasca mesajele.

Potrivit Barometrului Europa FM, in timp ce PNL este inca in fruntea sondajelor, scorul sau a scazut la 28,5% in noiembrie, de la 32,6% in octombrie si 34,7% in septembrie. In ianuarie, sprijinul pentru PNL a fost de 47,4%. Intre timp, PSD este al doilea, cu un scor de 23,6% in noiembrie, in crestere de la 21,7% in octombrie si sub 20% in septembrie.

Alianta USR-PLUS este a treia, cu un scor de 18% in noiembrie, in scadere de la 20,4% in octombrie, dar in crestere de la 17% in septembrie. Urmeaza PRO Romania, cu un scor de 9,5% in noiembrie, in timp ce ALDE se masoara separat, cu 3,3%. Cele doua parti, care au decis sa fuzioneze, au astfel un scor combinat de 12,8%. UDMR si Partidul Miscarii Populare (PMP) se afla sub pragul electoral de 5%, potrivit aceluiasi sondaj.

Cu toate acestea, aceste rezultate ale sondajului au o marja semnificativa de eroare. Astfel, rezultatele alegerilor locale din septembrie ar putea fi un indicator mai precis al sprijinului de care se bucura partidele locale. La alegerile pentru consiliile judetene si Consiliul general al Bucurestiului, PNL a obtinut un scor de aproximativ 31%, in timp ce PSD (singur si in diferite aliante locale) a obtinut aproape 26% din voturi. Intre timp, alianta USR-PLUS a avut un scor general de aproximativ 9%, semnificativ sub scorurile indicate in sondaje, iar PRO Romania plus ALDE au obtinut 7,6% din voturi impreuna, de asemenea mai mici decat in ​​sondaje. PMP, in schimb, a obtinut un scor de putin peste 6%, mai mare decat in ​​sondaje, datorita implicarii active a fostului presedinte Traian Basescu in campanie.

La ce ne putem astepta dupa alegerile de duminica?

In doua cuvinte: nu mult. Datorita contextului special in care au loc aceste alegeri, accentul a fost pus in principal pe obiectivele pe termen scurt, cum ar fi gestionarea pandemiei, ridicarea restrictiilor si evitarea colapsului economic. Strategiile pe termen lung propuse de partidele de conducere nu aduc modificari sau reforme majore. Atat PNL, cat si PSD promit investitii majore in infrastructura, asistenta medicala, educatie, finantate in principal din fonduri UE si o crestere economica ridicata in urmatorii ani. Cu toate acestea, ei nu explica cum intentioneaza sa atinga aceste obiective. Intre timp, USR-PLUS ofera o strategie mai detaliata si mai putine numere.

Rezultatul probabil este ca PNL si USR-PLUS vor obtine o majoritate in Parlament si vor forma o coalitie de guvernamant. Totusi, este putin probabil ca lucrurile sa functioneze fara probleme intre acesti parteneri de coalitie. USR-PLUS are obiective ambitioase de reforma pe care liberalii nu le impartasesc neaparat si au existat multe frictiuni in trecut intre cele doua partide. Scorurile lor de duminica vor fi, asadar, esentiale pentru echilibrul puterii si modul in care lucrurile vor progresa in coalitie. Daca au nevoie de un tert pentru a obtine o majoritate in Parlament, ecuatia va deveni si mai complicata.

Intre timp, PSD va ramane probabil in opozitie si va astepta sa treaca criza. Daca social-democratii vor ajunge in mod neasteptat la putere in acest moment, rezultatul ar fi si mai greu de prezis.