Neal Stephenson a debutat in 1984 cu un roman comic despre viata intr-un campus universitar, THE BIG U. A urmat, in acelasi registru ironic, ZODIAC, un eco-thriller care transpunea conceptele literaturii de suspans in coordonatele poluatelor ape ale portului Boston, luindu-si drept erou un James Bond vegetarian.
Cu SNOW CRASH si THE DIAMOND AGE (roman aparut si la noi, din pacate intr-o traducere dezastruoasa, care-i rapeste mare parte din farmec), Stephenson inaugureaza o noua generatie in proza cyberpunk, dovedind ca a asimilat fara cusur lectia lui Gibson si Sterling, la a caror reteta a adaugat imaginatia-i prodigioasa, umorul si o stapinire a limbii iesita din comun (trei ingrediente care au devenit un soi de marca a scriitorului). In colaborare cu unchiul sau si sub pseudonimul Stephen Bury (la care s-a renuntat insa in editiile ulterioare), Stephenson a mai publicat INTERFACE, un straniu amestec de SF, fictiune politica si poveste cu mafioti.
In 1999 apare CRYPTONOMICON, roman distins cu premiul Arthur C. Clarke (cea mai importanta distinctie acordata romanelor de gen in Marea Britanie), care schiteaza o istorie a originilor Erei Informaticii, unul din pionierii ei reali, Alan Turing, jucind un rol major in acest mega-opus (editia pe care o posed numara noua sute si vreo douazeci de pagini tiparite marunt).
Cele trei romane care alcatuiesc Ciclul Baroc – QUICKSILVER, THE CONFUSION si THE SYSTEM OF THE WORLD – insumeaza aproape 2700 de pagini in editiile hardcover. O incercare de a rezuma continutul acestora in citeva sute de cuvinte e, din capul locului, sortita esecului – si totodata ridicolului. Asadar, nu voi incerca sa va povestesc ce se intimpla in aceste romane. Am sa va spun doar cite ceva despre protagonistii povestilor ale caror fire se impletesc si se despart in repetate rinduri.
Ciclul Baroc istoriseste povestea lui Daniel Waterhouse, om de stiinta, vlastar al unei familii puritane, pornit intr-o odisee a cunoasterii, alaturi de cele mai luminate minti ale Europei, intr-un precar echilibru intre ambitiile puternicilor zilei si imperativele ratiunii. Waterhouse, refugiat in Lumea Noua in urma persecutiilor la care erau supusi puritanii in Anglia Restauratiei, revine, dupa un periplu plin de aventuri (inclusiv un atac al faimosului pirat Barba-Neagra), in tara natala, pentru a arbitra conflictul pe cale sa izbucneasca intre Isaac Newton (la vremea respectiva, conducatorul Monetariei britanice) si Gottfried Leibniz (favorit al viitoarei regine) din pricina vederilor diferite asupra teoriilor care guverneaza lumea.
In paralel, aflam povestea plina de peripetii a lui Jack Shaftoe, Regele Vagabonzilor, un aventurier londonez a carui dorinta de imbogatire il determina sa-si riste viata si iubirea intr-o serie de imprejurari picaresti, in compania unor personaje colorate. Frumoasa Eliza – pe care Jack a salvat-o dintr-un harem turcesc – devine spioana si un adevarat geniu financiar, fiind temuta, detestata si, deopotriva, respectata la curtile regale ale Europei.
Numele protagonistilor vor parea cunoscute cititorilor fideli ai lui Stephenson: ne e dat sa intilnim reprezentanti ai familiilor Waterhouse si Shaftoe, stramosii personajelor din CRYPTONOMICON. Galeria portretelor celebre se largeste insa, pe masura dimensiunilor gigantice ale frescei in care Stephenson coboara pe firul istoriei, la cumpana dintre veacurile XVII si XVIII, cu numeroase incursiuni rememorativ-explicative in secolul anterior, intr-o perioada de o extrema fecunditate, cind adevarati giganti ai stiintei si filozofiei – Newton si Leibniz, dar si Samuel Pepys ori Benjamin Franklin (in paginile de inceput ale primului roman, Quicksilver, un baiat istet de numai noua ani care-i slujeste drept calauza lui Daniel Waterhouse in Boston) – puneau bazele stiintei moderne, prin descoperirile care aveau sa pregateasca terenul fertil pentru declansarea Revolutiei Industriale si, in cele din urma, a Erei Informaticii.
Nu sint de lepadat nici personajele de mai mica anvergura, ale caror roluri in istoria omenirii au fost insa consemnate cu litere de-o schioapa: puternicii zilei, regi, ministri, politicieni din toate colturile Europei. Stephenson a alcatuit un adevarat almanah al Caselor Regale Europene: Casa Stuart, Casa de Orange-Nassau, Casa de Bourbon, dar si Casele de Welf si Hohenzollern isi disputa intiietatea pe scena Europei, pe rind cimp de batalie sau esichier pentru intrigi.
De remarcat e atentia pe care autorul o acorda detaliului. Unii cronicari au vazut in grija lui pentru amanunt un argument in defavoarea lizibilitatii; Ciclul Baroc ar fi, afirma ei, mult prea stufos, prea alambicat, iar aceasta i-ar determina pe cititori sa nu vada padurea din pricina copacilor. Altii (carora inclin sa le dau dreptate) au observat ca tocmai in aceste detalii sta farmecul mega-cartii lui Stephenson; se simte din plin uriasul volum de munca de documentare intreprinsa, dar avalansa de cunostinte si date nu cade nici macar pentru o clipa in pacatul didacticismului.
Dictionarele definesc barocul drept „un stil in arta si arhitectura caracterizat prin ornamentatia ampla si preferinta pentru utilizarea curbelor, acestea fiind preferate liniilor drepte”. E o definitie care se potriveste de minune uriasei (la propriu si la figurat) constructii epice create de Neal Stephenson in al sau Ciclu Baroc.
