Printre numeroasele indrumari catre cultura pop a anilor 80 pe care le va oferi sezonul al doilea din Stranger Things, se numara un detaliu care ne-a atras atentia in trailerul pe care Netflix l-a dezvaluit in timpul San Diego Comic Con: aparitia Dragon’s Lair , miticul joc arcade creat de Don Bluth in 1983. Gasca se aduna in jurul piesei de mobilier si halucineaza cu aventurile spectaculoase ale lui Dirk cel indraznet, asa cum am facut noi toti cei care acum am trecut de 40 de ani in vremea lui.
Cum erau jocurile video in 1984, anul in care incepe sezonul al doilea din Stranger Things? Industria aproape a disparut din cauza Crash-ului din 1983 provocat de dezastrul Atari, dar chiar si asa, jocurile video au ajuns sa supravietuiasca datorita arcadelor, transformate in temple de pelerinaj pentru copiii vremii, si iruperii microcalculatoarelor, in cazul respectiv. a Europei, in timp ce japonezii i-au intampinat cu entuziasm pe Famicom, care avea sa ajunga sa devina marele salvator al sectorului. Sa ne uitam inapoi pentru a ne aminti cum era scena „jocului video” la noi, in urma cu 33 de ani.
Jocuri video in 1984
Anii 1980 au fost epoca de aur pentru masinile arcade. Mai era mult de parcurs pana cand consolele pot concura la nivel tehnologic cu placile create de Atari, Sega, Taito sau Capcom. Copiii anului 1984 au plecat in pelerinaj cu prietenii nostri la arcadele din centrul orasului, unde era cea mai spectaculoasa mobila, sau ne-am strecurat in barurile cartierului nostru pentru a ne juca cu placuta rotativa, care se invartea dupa capriciul sau castigurile proprietarului. premisele.
La un an dupa amintitul Dragon’s Lair (masina care ar declansa febra FMV datorita folosirii suportului LaserDisc), aveau sa soseasca astfel de placi legendare precum 1942, Kung-Fu Master, Bomb Jack, Hyper Sports sau Karate Champ. Unele masini care ne-au inghitit literalmente plata impreuna cu clasice incombustibile precum Galaga sau Pac-Man.
Atari 2600
In ciuda dezagregii Atari, venerabilul 2600 a ramas in multe case. De altfel, in al doilea capitol al primului sezon din Stranger Things am putut vedea cateva cartuse ale consolei la televizorul din casa lui Mike.
In Spania, consola Atari a avut, de asemenea, destul de mult succes. Cei 2600 aterizase la noi in 1978, cu un pret destul de mare pentru vremea: 35.000 de pesete (circa 210 euro) si in 1984 inca mai dadea destul de bataie. Sa te bucuri de acei pumni pixelati acasa a fost un adevarat vis pentru copii… si multi parinti.
Cumpararea unui cartus Atari 2600 a fost o adevarata loterie, deoarece sansele de a lua acasa o pierdere erau destul de mari. Una dintre principalele lectii pe care Nintendo le-a invatat din dezastrul Atari a fost necesitatea de a mentine un standard de calitate in lansari. Din fericire, am putut sa castig la loterie si sa cumpar bijuterii de calibrul Yar’s Revenge sau Pitfal
Joc si ceas
Printre parintii nostri a existat o legenda urbana ca Atari 2600 si restul consolelor de la inceputul anilor 80 au ajuns sa zdrobeasca tubul de imagine al televizorului, asa ca multi dintre noi am ramas fara sa guste ceva asemanator unui joc video acasa pana cand Nintendo si-a creat mitic Game & Watch.
Cunoscute in mod traditional sub denumirea de „masini mici”, aceste mici minuni, cu ecranul lor cu cristale lichide, au oferit unei intregi generatii de copii primul contact cu universul Nintendo. Curand au fost imitate de alti producatori, ceea ce a rezultat intr-o infinitate de modele diferite.
Cele mai dorite au fost dublu ecran Game & Watch (Multi Screen), precum Donkey Kong si continuarea sa, Oil Panic sau Rain Shower. Desi jackpot-ul urma, fara indoiala, sa primeasca unul dintre cele patru modele ale seriei Tabletop, cu grafica sa colorata si dulapul sau cu joystick, care imita designul unui cabinet arcade.
ZX Spectrum
Sir Clive Sinclair ii facuse deja pe iubitorii de computere sa se indragosteasca de ZX-80 si ZX-81, comercializate in 1980, respectiv 1981, dar adevarata revolutie avea sa vina odata cu sosirea, in 1982, a lui ZX Spectrum. Miticele „bandele de cauciuc” au devenit cel mai dorit gadget de catre copiii vremii.
Pentru unii a fost primul pas catre cariera lor de informaticieni, iar pentru altii a devenit pur si simplu portalul catre lumi incredibile, sute de jocuri video care au fost incarcate pe banda printr-o caseta radio si care au provocat multe dispute interne, de cand in acele vremuri. in majoritatea caselor exista un singur televizor.
In 1984 ne-am putut bucura de capodopere de calibrul Knight Lore (clasicul Ultimate care avea sa revolutioneze industria cu grafica sa izometrica), minuni de talia lui Tir Na Nog (care si astazi continua sa uimeasca cu animatia si fotografiile derulante). ), francize de succes precum Ghostbusters si dificultatea diabolica a Jet Set Willy, care face ca Dark Souls de astazi sa arate ca un cakewalk prin comparatie.
Commodore 64
Microcomputing a maturat piata europeana, mai presus de toate, dar americanii s-au putut bucura si de o adevarata fiara de 8 biti: Commodore 64, care a starnit destul de multe invidii in pauzele.
Desi paleta sa de culori era destul de plictisitoare in comparatie cu concurentii sai, puterea sa grafica si, mai presus de toate, sunetul impresionant pe care il afisa cipul sau SID, au facut din Commodore 64 Ferrari-ul computerelor pe 8 biti. Nu conta daca trebuia sa deturnam, la fel ca Spectrum, televiziunea de familie sau sa caram Datasette-ul voluminos. Cand cresteai volumul la televizor, prietenii tai isi trageau respiratia.
Printre cele mai remarcabile jocuri din catalogul Commodore 64 din 1984 trebuie sa ne amintim de marea misiune Impossible si de jocuri de vara de la Epyx sau de aventurile lui Sir Arthur Pendragon create de Ultimate exclusiv pentru C64 (cum ar fi Staff of Karnath), ca sa numim doar o.miimea parte din imensul sau catalog.
Amstrad CPC
A fost al treilea care a ajuns pe piata, dar a facut-o in mare masura. Amstrad CPC 464 a izbucnit ca un taur intr-un magazin de portelan cu paleta sa impresionanta de culori, casetofonul/recorderul incorporat si un element in plus care a ajuns sa convinga multi parinti: avea propriul monitor. In Spania a inceput sa fie comercializat de Craciunul anului 1984.
Dar, bineinteles, luxul de a nu fi nevoit sa faca raid la televizorul familiei s-a tradus intr-un pret mult mai mare decat concurentii sai. Ca sa va faceti o idee, CPC 6128 (modelul de 128k lansat in 1985, care folosea discuri magnetice in locul benzilor folosite de 464) a costat 109.500 de pesete (658 de euro) insotit de monitorul cu fosfor verde si 134.500 de pesete (808 de pesete) euro) in cazul convingerii parintilor nostri sa cumpere monitorul color.
Amstrad CPC a mentinut o rivalitate acerba cu ZX Spectrum in Regatul Unit, a maturat Franta si a avut o primire uriasa si la noi, numarand aproape de la inceput titluri facturate in Spania, precum fermecatorul Fred (rebotezat Roland on the Ropes). ). Daca ar fi sa alegem trei titluri din 1984, acestea ar fi, fara indoiala, Oh Mummy (cel mai bun joc din pachetul de titluri Amsoft care a venit cu computerul), Harrier Attack si colosalul Bruce Lee.
Philips Videopac G7000
Desi a fost comercializat aici in 1979, Philips Videopac inca mergea puternic in 1984 in acele case care inca nu se predau cantecelor de sirena ale lui ZX Spectrum si altele asemenea. Pe vremea aceea, putini utilizatori stiau ca au in mainile lor succesorul Magnavox Odyssey, prima consola de jocuri video din istorie.
In ciuda faptului ca aveau un pedigree atat de excelent, copiii vremii considerau Videopac-ul drept „ratusa urata” a consolelor. Multi parinti l-au achizitionat datorita prestigiului marcii Phillips si a tastaturii cu membrana pe care a incorporat-o (care ii dadea aspectul unui computer), dar consolei ii lipseau licentele suculente cu care se lauda Atari 2600.
Videopac G7000 avea 47 de cartuse diferite, numerotate chiar de Philips. Cele mai bune au fost Munchkin (o clona a lui Pac-Man cu mult superioara portului oficial comercializat de marele sau rival, Atari 2600), Pickaxe Pete si Conquest of the World si The Quest of the Rings. Aceste ultime doua au combinat utilizarea consolei cu un joc de masa fizic.
ColecoVision
Multi nu-l amintesc, dar puternicul ColecoVision a ajuns sa faca fata chiar Atari 2600 datorita superioritatii sale grafice remarcabile. De asemenea, este adevarat ca a aparut pe piata mai tarziu, mai exact in 1982, datorita companiei de jucarii Coleco (creatorul popularelor papusi Cabbage Dolls), desi a fost distribuit in Europa de CBS.
ColecoVision avea chiar si un adaptor pentru a juca cele 2600 de jocuri, ceea ce i-a incurajat pe multi utilizatori sa faca saltul de pe consola Atari, desi principala atractie a aparatului era sa se poata bucura acasa de porturile portentoase ale Donkey Kong sau Zaxxon.
Ceasuri Casio
Si ne vom lua la revedere cu o alta bijuterie a tehnologiei de la inceputul anilor 80. Dupa succesul Game & Watch, Casio si-a lansat propriile „masini mici” LCD, dar a mers si mai departe profitand de liderul sau in afacerile digitale.
Casio a lansat o serie de ceasuri care au integrat propriile jocuri video, care au ajuns sa devina cadoul vedeta al multor prime comuniuni. Mecanica jocurilor era destul de simpla, iar butoanele erau minuscule, dar nu ne pasa: conducerea unei masini de Formula 1 in mijlocul orei fara a atrage atentia profesorului ne facea obiectul invidiei de catre multi colegi de clasa.
