De aproape un an incoace, romanul australiencei Margo Lanagan a fost probabil cartea pe care am vrut cel mai mult sa o citesc, dar din tot felul de motive ea mi-a alunecat permanent printre degetele de cititor.
Insa, vazind ca este considerata drept cartea fantasy a anului de catre cei care prefera acelasi gen de literatura fantasy ca si mine, alaturi de Drowning Girl a lui Cailtin Kiernan, Sea Hearts nu mi-a mai scapat, am strins-o tare in brate si am citit-o in 24 ore, timp in care am fost total fermecat de tristetea si frumusetea care traverseaza lumea creata de Lanagan.
Sea Hearts are la baza nuvela cu acelasi titlu, care a cistigat in 2010 unul dintre cele patru premii World Fantasy pe care le-a strans de-a lungul vremii scriitoarea australiana. Sea Hearts este titlul sub care romanul a fost publicat in Australia (unul mai potrivit, pentru ca ofera un registru mult mai mare de interpretari), iar in Anglia si SUA a fost lansat ca si The Brides of Rollrock Island.
La fel ca si Caitlin Kiernan in Drowning Girl si Graham Joyce in Some Kind of Fairy Tale, Margo Lanagan preia in Sea Hearts povestile cu zine si le transforma in asa masura incit ajung sa-ti dezvaluie acel ceva care poate-ti biziia la marginea realitatii constiente atunci cind citeai basme, dar un ceva care nu ti-a fost niciodata pe deplin cunoscut si care-ti va dezvalui lucruri noi despre povesti, despre realitate si cel mai important, despre tine insuti.
Sea Hearts se petrece pe insula Rollrock, loc unde barbatii isi cistiga traiul din mare… si tot din mare isi iau sotiile. Vrajitoarea Misskaella, din motive care vor deveni evidente dupa primul sfert al romanului, prin farmecele pe care le face poate sa „adune” si sa separe o femeie din inima unei foci, sa ademeneasca frumusetea din animal. Astfel, barbatii de pe Rollrock, pentru un anumit pret, pot sa-si faca rost de o femeie-din-mare. Numai ca, din primele clipe in care ochii lor vor privi femeia-din-mare, atit intreaga lor viata, cit si toata comunitatea de pe insula, vor fi fermecate si transformate pe vecie.
La fel ca si in romanul precedent al lui Lanagan, tulburatorul si uneori aproape imposibilul de citit Tender Morsels, tema principala din Sea Hearts este rolul femeii in societate. Insa, daca feminismul din Tender Morsels a declansat – din cauza violurilor si incestului din carte – multe controverse, unghiul din care este privita femeia in Sea Hearts nu va produce mari controverse. Sint sigur insa ca va fi urmat de ginduri si discutii care de care mai diverse si mai interesante. Atit femeile-rosii (femeile si fetele cu parul rosu, umane), cit si femeile-din-mare sint folosite de Margo Lanagan pentru a vorbi despre ceea ce inseamna sa fii femeie atit in societate cit si in familie, despre lanturile cu care familia inconjoara sotia si mama sau despre greutatile iubirilor de tot felul. Atit femeile-rosii care se opun barbatilor si parasesc insula, cit si femeiele-din-mare, proprietatea sotilor si „obiectul” care le satisface toate fanteziile sexuale si de dominare, par la inceput ca fac parte din categorii bine delimitate si clare, dar apoi Lanagan, incet-incet, le va submina si va dezvalui legaturile nebanuite ale femeilor-rosii cu caminele parasite, cit si puterea de rezistenta a femeilor-din-mare. Pina la sfirsit, fiecare dintre personajele feminine va dezvalui trasaturi surprinzatoar de puternice si independente si va reusi sa submineze intr-un fel sau altul asteptarile pe care personajele barbati, dar si cititorii de sex masculin, le au cu privire la ele.
La fel ca si Tender Morsels, Sea Hearts este scrisa intr-o proza foarte frumoasa si densa, proza care dezvaluie melancolii si tristeti, dar si frumuseti si bucurii, surprinzatoare si minunata:
„She laughed very softly, deep in her throat. ‘Sweetest boy.’ She kissed the top of my head and then laid her other hand there. And so we stood, she cloaked with the blanket and me wearing her like a cloak, turning the ring on her finger while outside the steps glowed and the cat dozed and the sea sat flat behind it all, nothing of anything changing.”
Desi motivul insulei izolate este folosit in multe romane si filme horror, lumea din Rollrock nu este nici claustrofoba, nici sinistra sau pregatita pentru declansarea „raului”. Comunitatea din Rollrock pastreaza o legatura constanta si permanenta cu continentul, iar viata de aici nu are nimic ciudat si non-natural, ci este perfect umana. Ceea ce vrea Lanagan aici nu este sa exploreze cum reacționeaza omul la ceva supranatural, ci sa priveasca din alt unghi si cu alta lupa propriile noastre concepte, ceea ce consideram noi a fi uman si firesc.
Avind o tema foarte interesanta, personaje surprinzatoare si foarte vii, un stil minunat si o proza care va va bintui multe zile, Sea Hearts a fost, pentru mine, unul dintre primele cinci romane ale anului 2012; cred ca ar fi meritat nominalizat la toate premiile literare, nu numai la cele de literatura speculativa. La fel ca si in legatura cu Drowning Girl, cuvintele sint prea sarace pentru a descrie aceasta carte. Cititi-o, convingeți-va, iar apoi recomandati aceasta minunație literara mai departe.
