Spagile au inceput sa fie privite ca o investitie, iar coruptia a devenit un fenomen greu de eradicat in vremuri de criza, arata un raport al Ernst&Young, citat de Romania Libera. Raportul analizeaza 166 de cazuri celebre de mita descoperite din 1971 si pana acum, in care sunt implicate proiecte din 52 de state si companii listate pe 20 de burse din intreaga lume.

Aproximativ 40% din managerii si oamenii de afaceri intervievati afirma ca se lovesc frecvent de cazuri de coruptie in pietele pe care activeaza. Raportul arata ca unul din 20 de manageri crede ca, in anumite situatii, masluirea indicilor financiari ai companiei poate fi admisa.

Spagile sunt de multe ori privite ca o veritabila investitie, deoarece adjudecarea unui contract poate garanta castiguri de 10-11 ori mai mari decat suma pusa in joc.

Profiturile depind si de oficialii la care ajung banii murdari. Sefii de stat, de exemplu, pot primi in medie 4,7% din valoare, iar functionarii mai putin influenti, cam 1,2%. Ulterior, oficialii de rang inalt se imbogatesc si in functie de bunul mers al proiectului.

Spagile sunt mai consistente in tarile sarace, cu armate puternice, cu controale vamale extrem de dure si cu presa subordonata regimului.

Pe de alta parte, un alt raport realizat de Jonathan Karpoff (Universitatea din Washington), Scott Lee (Universitatea Texas A&M) si Gerald Martin (Universitatea Americana), arata ca o organizatie din SUA implicata intr-un proces de coruptie va pierde, in medie, 9% din valoarea de piata.

Bechtel, inca un an de odihna

Romania a platit doar o transa din cele trei promise americanilor de la Bechtel la renegocierea contractului astfel ca firma a redus la minimum turatia motoarelor, in asteptarea banilor promisi de Transporturi anul trecut la momentul renegocierii contractului, scrie Romania Libera.

Definitivarea celor 18 kilometri din Autostrada Transilvania promisi pentru 2012, respectiv segmentul Spinus-Biharia din judetul Bihor, ar putea avea loc anul viitor, nu in 2012, cum a fost planificat initial, ca urmare a restantelor la plata inregistrate de Ministerul Transporturilor, au declarat surse din cadrul proiectului autostrazii.

Alegerea celor 18 kilometri din totalul de 60 de kilometri ai tronsonului 3C a fost realizata anterior de partea romana. Potrivit declaratiilor facute de fostul ministru al Transporturilor imediat dupa renegocierea contractului, Romania s-a angajat sa achite americanilor obligatii de plata in valoare totala de 115 milioane euro, suma care trebuia platita in trei transe, respectiv pana la 31 decembrie 2011, pana la 31 martie 2012 si pana la 31 mai 2012.

Pana acum s-a platit doar prima transa, restantele fiind cifrate la aproximativ 240 milioane de lei. Un oficial din proiect afirma ca banii necesari la bugetul Transporturilor ar putea veni doar dupa rectificarea bugetara, care, potrivit Legii responsabilitatii fiscale, nu poate avea loc mai devreme de luna iulie. Va fi insa putin cam tarziu deoarece vor mai fi doar cateva luni de lucru din acest an.

O noua injectie BNR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat, ieri, 12 banci, printr-o licitatie repo, cu 11,51 miliarde lei (2,58 miliarde euro), pentru o saptamana, scrie Bursa.

Lichiditatea injectata, ieri, de BNR in sistemul bancar este mai redusa fata de cea de martea trecuta, cand 13 institutii de credit au imprumutat o valoare record, pentru acest tip de licitatii, de 12,1 miliarde lei (2,7 miliarde euro).

Analistii sunt de parere ca sumele de bani in crestere pe care BNR le injecteaza in sistemul bancar arata ca exista un deficit de lichiditate in sistem. De asemenea, banii luati de la Banca Centrala sunt utilizati de catre institutiile de credit pentru a finanta statul sau pentru a achita liniile de credit catre bancile mama, potrivit analistilor.

In opinia doctorului in economie Daniel Ionescu, cei 11,51 miliarde lei au fost solicitati de banci pentru a monetiza (moneda numerar) creditele interbancare in numerar, pentru a asigura lichiditatea necesara cumpararii noilor emisiuni de titluri de datorie publica in lei, ce vor fi licitate pe piata interbancara de Ministerul Finantelor Publice, si pentru a transfera o parte din riscul bancilor respective in sarcina Bancii Centrale, care si-a marit, prin acest repo, portofoliul de titluri de creanta.

„Pe site-ul BNR nu sunt prezente operatiunile inverse (reverse repo), care ar justifica infuzia de lichiditate ca o masura de fluidizare a fluxurilor de lei. Cred ca intr-o anume masura turbulentele cursului de schimb sunt generate si de cele 24 de operatiuni repo derulate de Banca Centrala in anul 2012. Evident exista si o anumita inferenta a riscului de lichiditate, daca luam in considerare masa in crestere a operatiunilor repo, fata de lunile precedente”, spune Ionescu.

Nu se poate vorbi despre o criza de lichiditate in intreg sistemul bancar, a declarat Radu Craciun, director de investitii la „Eureko”. „Sunt banci foarte lichide si banci mai putin lichide, astfel incat este foarte greu de facut o generalizare. Exista o segmentare in crestere a sistemului bancar. Se insularizeaza sistemul bancar”.

Bancile imprumuta numai un numar restrans de banci care sunt credibile, iar in ultima instanta apeleaza la operatiunile repo de la BNR. Exista doi factori pentru care sumele atrase de banci prin operatiunile repo sunt in crestere, sustine analistul economic Aurelian Dochia. Unul este legat de nevoia de lichiditate din sistemul bancar, iar altul se refera la finantarea statului de catre banci, a adaugat analistul.

In plus, faptul ca BNR a majorat numarul de emisiuni de titluri de stat, pe care o banca le poate folosi drept colateral in cadrul operatiunilor de piata monetara, arata ca Banca Centrala vrea sa lase mai mult spatiu bancilor sa atraga bani, sustine Dochia. O alta explicatie ar putea fi aceea ca, avand in vedere situatia internationala, finantarea interna incepe sa fie preferata de catre stat, in favoarea celei pe pe pietele externe.