Avand in vedere influenta Bisericii Catolice de-a lungul istoriei, nu este surprinzator ca membrii ei (multi religiosi hirotoniti) ar avea un impact semnificativ asupra lumii in care traim. Nu doar prin teologie, ci si prin stiinta si filozofie. Aceasta lista arunca o privire la zece preoti care au facut descoperiri semnificative sau au schimbat in alte moduri felul in care gandim, modul in care traim sau felul in care credem.
Clasificarea acestor religiosi este foarte dificila – in cele mai multe cazuri ei sunt uriasii pe ai caror umeri dorim sa stam (nani gigantum humeris insidentes) si este imposibil sa punem unul deasupra celuilalt. Aceasta nu trebuie in niciun caz considerata o lista de „top 10”, deoarece cu siguranta exista multe mai multe religioase la fel de mari din istorie din care sa aleaga.
Credincios sau nu, nimeni nu poate nega influenta Bibliei asupra lumii occidentale. Sfantul Ieronim este creditat ca a scris prima traducere completa a Bibliei in limba vernaculara a vremii sale (latina). Aceasta avea sa fie prima data cand omul obisnuit putea citi Biblia fara a avea nevoie de o educatie in greaca sau ebraica. La acea vreme, desigur, majoritatea oamenilor din Occidentul civilizat faceau parte din Imperiul Roman si, in consecinta, vorbeau latina. Latina folosita de Sfantul Ieronim era cea a omului de rand, nu cea a oficialitatii. Influenta traducerii sale este, de asemenea, atat de mare incat ramane singura Biblie oficiala a Bisericii Romano-Catolice – fara ca nicio alta traducere sau versiune sa fie considerata egala. Sfantul Ieronim a fost cu siguranta un om rabdator (cu exceptia cazului in care i-ati criticat munca), deoarece a petrecut patruzeci de ani intregi lucrand la traducerea sa din copiile antice ale Vechiului Testament si manuscrisele grecesti si latine ale Noului Testament care nu mai exista astazi.
Dintre toti apostolii, Sfantului Pavel i se poate acorda cel mai mare credit pentru crestinizarea Occidentului. Victoria sa intr-o disputa cu Sfantul Petru cu privire la necesitatea sau nu de a cere convertitilor gentili sa se supuna practicilor evreiesti antice, ceea ce a facut viata crestina mai atragatoare pentru cetatenii Imperiului Roman si nu numai. Daca nu ar fi declarat ca circumcizia (printre alte practici) nu era necesara pentru convertire, este putin probabil ca Biserica s-ar fi raspandit cu rapiditatea pe care a facut-o la inceputul ei. Mai mult, scrierile Sfantului Paul despre comportamentul cuplurilor casatorite si structura familiei raman influente pentru multi oameni astazi (desi nu la fel de mult ca pana in anii 1960).
Munca parintelui Mendel in domeniul geneticii a avut deja un impact imens asupra lumii – dar este probabil adevarat sa spunem ca nu a fost inca pe deplin realizata. Cu potentialul pentru animale modificate genetic (inclusiv oameni) in viitor, s-ar putea spune intr-o zi ca Mendel a fost tatal supra-oamului. Atat de semnificativa a fost contributia sa la genetica, Mendel este, desigur, recunoscut ca parintele acestei stiinte. Desi semnificatia lucrarii lui Mendel nu a fost recunoscuta pana la inceputul secolului al XX-lea, redescoperirea independenta a acestor legi a constituit fundamentul stiintei moderne a geneticii.
Fericitul Papa Urban al II-lea a lansat prima cruciada care urmarea sa preia controlul asupra Tarii Sfinte de la turcii selgiucizi. Aceasta avea sa fie prima dintre cele sapte cruciade semnificative care au influentat istoria medievala. Efectul acestor cruciade poate fi resimtit si astazi in tulburarile continue din Orientul Mijlociu. Pe langa aceasta, Urban a reformat si conducerea Bisericii Catolice, instituind-o in imitarea unei curti regale; aceasta structura ramane pana astazi si continua sa afecteze viata de zi cu zi a multor catolici, precum si locul Bisericii in politica internationala. Impactul sau asupra lumii a fost considerat suficient de semnificativ pentru a-l pune pe drumul spre sfintenie si astfel a fost declarat „fericit” in 1881 de catre Papa Leon al XIII-lea.
Sfantul Albert cel Mare a fost atat de influent in filozofie si stiinta in Evul Mediu, incat a fost numit unul dintre cei 33 de „doctori” ai Bisericii. El a fost primul om care a comentat aproape fiecare lucrare existenta a lui Aristotel, deschizandu-i pe filozofii greci spre examinare. Fara comentariile sale si influenta sa asupra elevilor sai, filosofia moderna ar fi un monstru foarte diferit astazi si s-ar putea chiar spune ca iluminismul nu s-ar fi intamplat niciodata (deoarece a fost, partial, o rebeliune impotriva filozofiilor medievale ale unor oameni ca Sf. Albert). Prin logica si observatie, Sfantul Albert a scris lucrari aprofundate pe subiecte atat de variate precum logica, teologie, botanica, geografie, astronomie, astrologie, mineralogie, chimie, zoologie, fiziologie, frenologie si multe altele. El este, probabil, cel mai mare ganditor si cel mai influent savant al evului mediu.
Toti cei care cititi aceasta lista (ei bine, aproape toti) sunt influentati in fiecare zi de Papa Grigore al XIII-lea. Este calendarul sau pe care l-am folosit de cand a emis bula sa papala „Inter gravissimas” din 24 februarie 1582, in care se precizeaza ca a doua zi dupa joi, 4 octombrie 1582 nu va fi vineri, 5 octombrie, ci vineri, 15 octombrie 1582. Motivul deoarece reforma sa a calendarului a fost ca calendarul iulian (in uz inca din epoca romana) avea ani care erau prea lungi; arata anul ca fiind de 365 de zile, cu o lungime de 6 ore – cu 11 minute mai mult decat in realitate. A existat rezistenta la schimbare, deoarece unii oameni s-au ingrijorat ca aceasta ar duce la o pierdere de sapte zile de salariu, dar in cele din urma a devenit calendarul standard al Europei si al unei mari parti a lumii. Pe langa aceasta mare schimbare, Papa Grigore al XIII-lea a influentat si dezvoltarea artelor si stiintelor prin subventii si sprijin papal.
Exista unele indoieli cu privire la faptul ca Copernic a devenit in cele din urma preot, deoarece avem doar dovezi ca a luat ordine minore (primele etape ale preotiei), dar faima sa si posibilitatea ca in cele din urma sa fi fost hirotonit – il fac un plus util aici. Copernic a fost primul care a propus ideea ca Pamantul nu este centrul Universului, ci ca acesta (impreuna cu alte corpuri ceresti) se invarte in jurul Soarelui. Aceasta teorie a tinut ferm pana in anii 1920, cand s-a demonstrat pentru prima data ca Soarele nu era nici centrul Universului. Copernic a declansat revolutia copernicana care „se refera la schimbarea paradigmei de la modelul ptolemaic al cerului, care postula Pamantul in centrul galaxiei, catre modelul heliocentric cu Soarele in centrul sistemului nostru solar. A fost unul dintre punctele de plecare ale revolutiei stiintifice din secolul al XVI-lea.”
Sfantul Toma de Aquino a fost un simplu calugar care si-a sfidat familia bogata aderandu-se la ordinul dominicanilor in secolul al XIII-lea. Omul foarte simplu si tacut avea sa se ridice atat de sus in domeniul filosofiei si al teologiei, incat numele lui nu va fi niciodata uitat. Influenta sa a fost atat de imensa incat a schimbat complet cursul gandirii filozofice – in cele din urma deschizand calea pentru filozofii moderni din perioada iluminismului. Filosofia lui Aquino urma sa afecteze stiintele naturii, inclusiv medicina – influentand astfel viata de zi cu zi a majoritatii europenilor. Influenta sa este inca simtita in preotia romano-catolica, deoarece lucrarea sa despre teologie (The Summa Theologica) este inca baza pentru majoritatea studiilor de seminar – modeland gandirea altor viitori preoti care vor si vor influenta lumea stiintei. Un astfel de preot avea sa influenteze stiinta moderna intr-unul dintre cele mai influente moduri din istorie, Monseniorul Georges Lemaitre.
Parintele teoriei Big Bang, Monseigneur Lemaitre, a fost primul om care a propus conceptul de univers in expansiune. De asemenea, studiile sale in domeniul astronomiei si fizicii l-au determinat sa fie primul care a derivat ceea ce numim acum „Legea lui Hubble” si Constanta Hubble. Lemaitre a numit teoria lui „big bang” „ipoteza atomului primordial”. Nu este nevoie sa intram in detaliu cu privire la influenta acestui preot in lume – cu cateva exceptii, practic toata lumea din domeniul stiintific credea sau crede in teoria lui. Lemaitre a fost, de asemenea, unul dintre primii oameni de stiinta care a adoptat utilizarea computerelor pentru studii cosmologice si a contribuit la crearea algoritmului de transformare rapida Fourier.
Sfantul Ignatie trebuie sa ocupe locul de mandrie ca intrarea numarul unu aici, deoarece a fost fondatorul iezuitilor. De la fondatorul lor, acest ordin de preoti educatori a primit credit pentru „cel mai important contributor la fizica experimentala in secolul al XVII-lea”. De asemenea, ei „au contribuit la dezvoltarea ceasurilor cu pendul, pantografelor, barometrelor, telescoapelor reflectorizante si microscoapelor, la domenii stiintifice atat de variate precum magnetismul, optica si electricitatea. Ei au observat, in unele cazuri inaintea oricui altcineva, benzile colorate de pe suprafata lui Jupiter, nebuloasa Andromeda si inelele lui Saturn. Ei au teoretizat despre circulatia sangelui (independent de Harvey), posibilitatea teoretica de zbor, modul in care luna a afectat mareele si natura ondulatorie a luminii. In plus, contributia lor la studiul cutremurelor a facut ca seismologia sa fie etichetata „stiinta iezuita”. Sfantul Ignatie a fondat initial ordinul special pentru predare si lucrare misionara, o misiune pe care continua sa o sustina si astazi.
