Asemenea oceanului adanc, functionarea interioara a creierului nostru este inca un mister semnificativ. Desi cu siguranta stim multe despre modul in care creierul ne ajuta sa functionam, pun pariu ca exista cateva lucruri pe care nu le stiai care ar putea surprinde acel cortex cerebral. Iata 10 fapte fascinante despre creierul uman!
10 Creierul tau are foame de putere
Creierul este un organ avid de putere, in ciuda dimensiunilor sale mici. Utilizeaza aproximativ 20% din aportul nostru total de energie, in ciuda faptului ca cantareste doar 2% din greutatea corporala totala. Aceasta energie este folosita in principal pentru trimiterea si receptia de semnale electrice prin circuitele creierului, ceea ce este la fel de consumator de energie pe cat ati crede.
Consumul de energie variaza la nivelul creierului. Materia cenusie, unde are loc cea mai mare parte a procesarii, foloseste mai multa energie decat materia alba. Iar sarcinile specifice, cum ar fi procesarea auditiva, necesita mai multa energie datorita nevoii lor de semnalizare rapida si precisa.
Dar aceasta energie nu este folosita numai atunci cand gandim sau facem ceva in mod activ. Chiar si atunci cand suntem in starea noastra cea mai relaxata si de odihna, creierul nostru are o rata metabolica ridicata, in principal datorita semnalizarii glutamatului.
Semnalizarea glutamatului este ca conversatia de grup a corpului. Trimite semnale (informatii) intre celulele creierului, ajutandu-va sa invatati, sa va amintiti si sa va controlati actiunile. Chiar si atunci cand dormi, creierul tau filtreaza si proceseaza stimularea exterioara si semnalele interne, mentinandu-ti in acelasi timp sistemele de baza.
Chiar daca creierul nu cantareste mult, cu siguranta stie cum sa mareasca factura la energie. Si nu, nu exista un mod de economisire a energiei. Poti oferi creierului tau cea mai buna sansa de a fi eficient, traind un stil de viata sanatos. Studiile au aratat ca o scadere cu 1% a hidratarii creierului poate duce la o scadere cu 5% a functiei cognitive.
9 Este un aeroport Nuero
Aproximativ 86 de miliarde de neuroni iti cheama creierul acasa, iar fiecare neuron se conecteaza cu alti aproximativ 10.000. Dar intelegerea creierului uman nu este la fel de simpla ca a cunoaste „cum” din spatele conexiunilor. Este ca si cum ai incerca sa intelegi internetul numarand numarul de computere conectate la el.
Imaginati-va un aeroport international, precum LAX, cu 86 de miliarde de porti. Acum, fiecare dintre aceste porti are pana la 10.000 de zboruri care pleaca pentru alte porti din acelasi aeroport. Fiecare zbor contine un set unic de informatii, care ar putea varia de la un raport meteorologic la scenariul urmatorului blockbuster de la Hollywood.
Acesta este creierul tau – un „aeroport” extrem de ocupat, activ neincetat si incredibil de interconectat. Uneori s-ar putea sa uiti ceva, nu pentru ca nu mai este loc pentru a-l stoca, ci pentru ca gestionarea tuturor acestor conexiuni este o sarcina destul de complicata.
8 Neuroni sunt nemuritorii celulelor
Neurogeneza, procesul de creare de noi neuroni, are loc in cea mai mare parte atunci cand suntem embrioni. Cu cat imbatranim, cu atat acest proces functioneaza mai lent, dar nu se opreste niciodata. Zonele implicate in invatare si memorie, cum ar fi hipocampul, continua sa genereze noi neuroni de-a lungul intregii vieti. Poate ca este timpul sa schimbi vechea zicala „Nu poti invata un caine vechi trucuri noi” cu ceva de genul „Nu ai rabdare sa inveti cainii batrani un truc nou”.
Acum, s-ar putea sa va ganditi ca daca obtinem in mod constant neuroni noi, acestia ar putea fi capabili sa se repare singuri.
Cercetarile promitatoare arata ca noi axoni pot fi cultivati in conditiile potrivite. Totusi, deocamdata, procesul este in general foarte lent si niciodata complet complet. Avantajul este ca neuronii pe care ii facem raman de obicei alaturi de noi toata viata si se pot adapta foarte bine. Creierul este remarcabil – daca unii dintre neuronii tai sunt deteriorati sau afectati, va incerca sa se redirectioneze si sa se reorganizeze pentru a se adapta.
Revenind la analogia aeroportului, daca una sau mai multe dintre portile tale sunt inchise, acele 10.000 de zboruri vor fi redirectionate catre portile din apropiere. Din pacate, exista doar atat de mult pe care portile ramase le pot gestiona inainte ca zborurile sa fie afectate.
Termenul pentru aceasta adaptabilitate este neuroplasticitate. Acesta este cat de repede se poate adapta creierul tau la schimbari, fie voluntar sau fortat. De aceea, copiii sunt mult mai buni la invatarea limbilor straine. Asa ca fa-ti o favoare creierului, poarta-ti casca si prioritizeaza intotdeauna sanatatea creierului.
7 „Acum asta e ceea ce numesc H20 de inalta calitate”
Tofu moale sau untul la temperatura camerei probabil ca nu-ti trec in minte atunci cand te gandesti la creier. Dar acestea sunt cele mai potrivite moduri de a descrie atingerea unei persoane. Creierul nostru este suficient de ferm pentru a-si mentine forma, dar suficient de moale pentru a fi afectat chiar si de schimbarile usoare ale mediului.
Aproximativ 73% din creierul tau este apa, ceea ce face ca hidratarea sa fie cel mai bun lucru pe care il poti face pentru a mentine functionarea maxima a creierului. Apa este esentiala in comunicarea celulara, eliminarea deseurilor si transportul nutrientilor in creier.
Cand creierul tau se deshidrateaza, chiar si putin, performanta cognitiva poate scadea cu pana la 5%. Aceasta scadere include abilitatile de luare a deciziilor. Memoria pe termen scurt incepe sa aiba probleme cu o scadere cu 2% a hidratarii creierului.
De fapt, deshidratarea prelungita poate duce la micsorarea celulelor creierului si la simptome precum oboseala, probleme de somn si lipsa de claritate mentala. Asa ca o voi spune din nou, BEA-TI APA; creierul tau iti va multumi.
6 mai rapid decat cursele de Formula 1
Informatiile din creier calatoresc cu viteze diferite, in functie de tipul de neuron si de mielinizarea acestuia. Cu toate acestea, creierul poate procesa informatii cu o viteza de pana la 431 km/h. Cel mai lent este de aproximativ 1 mph (1,6 km/h). Asta e diferenta.
Viteza cu care creierul poate primi, interpreta si raspunde la informatii este o abilitate cognitiva vitala. Ea determina cat de repede putem procesa si intelege stimulii primiti. Gandeste-te la asta ca la un simt de paianjen in viata reala.
O multime de lucruri pot afecta viteza de procesare. Sanatatea si eficienta retelelor neuronale ale creierului joaca un rol semnificativ, dar conexiunile neuronale puternice si caile care functioneaza bine fac transmisia de informatii mai eficienta. Nivelurile optime de neurotransmitatori, cum ar fi dopamina si acetilcolina, pot creste si comunicarea eficienta intre neuroni.
In al treilea rand, s-a dovedit ca exercitiul fizic creste si viteza de procesare a creierului. Exercitiile fizice cresc fluxul de sange in jurul corpului, inclusiv catre creier. Si tot acel sange furnizeaza mai mult oxigen si nutrienti necesari pentru functionarea optima a creierului.
Totusi, nu doar exercitiile fizice sunt bune. Activitatile care provoaca creierul pot, de asemenea, imbunatati viteza de procesare prin intarirea conexiunilor neuronale si a plasticitatii.
5 100.000 de mile intr-un cantalup
Nu ar trebui sa fie surprinzator faptul ca creierul are nevoie de o aprovizionare constanta cu sange pentru a-si satisface cerintele mari de energie. Amintiti-va, creierul foloseste 20% din energia voastra; de aceea vasele de sange cerebrale sunt atat de importante. Ele furnizeaza un flux constant de sange foarte reglat, care transporta oxigen, glucoza si alti nutrienti catre celulele creierului, indepartand in acelasi timp deseurile metabolice.
Nu numai ca creierul este un vampir cu energie constanta, dar se intampla si sa fie deosebit in ceea ce priveste ceea ce isi doreste si aici intervine bariera hematoencefalica (BBB). BBB este bariera extrem de selectiva care regleaza strict ceea ce trece intre sangele si creierul. Este, in esenta, portul catre „Club Brain”. Intregul sau scop este de a mentine cel mai bun mediu intern.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca diferite sectiuni ale creierului tau au nevoie de debite si presiune diferite. Toate acestea necesita o cantitate masiva de infrastructura pentru a fi corecte. Structura vaselor de sange cerebrale este adaptata special pentru a indeplini aceste cerinte unice.
Ei au format o retea de capilare care asigura ca fiecare parte a creierului primeste exact oxigenul si nutrientii de care are nevoie. Este o retea atat de densa incat, daca sunt puse cap la cap, navele s-ar intinde pe aproximativ 100.000 de mile (160.934 km) – suficient pentru a se infasura in jurul Pamantului de mai mult de patru ori.
Toate acestea intr-un spatiu de dimensiunea unui pepene galben.
4 10% este o minciuna
Cu totii am auzit-o. Oamenii isi folosesc 10% sau mai putin din creier. Gresit! Adevarul este ca nimeni nu stie de ce aceasta a devenit credinta comuna.
Iata o scurta istorie a acestui mit:
-
1907 William James spune ca oamenii folosesc doar o parte din resursele creierului lor
-
1936 Dale Carnegie face referire la asta ca pe un lucru pe care l-ar spune profesorul sau de facultate
-
Unii oameni de stiinta cred ca neuronii reprezinta 10% din toate celulele creierului
-
Hollywood-ul il include in carti, emisiuni si filme
Observati cum 10% este o singura data acolo, dar este posibil ca toate acestea sa fi contribuit la cresterea mitului si sa devina atat de comun acceptat.
Intr-adevar, nu avem idee cat de mult din creier este folosit, deoarece nu avem tehnologie de imagistica suficient de avansata pentru a spune cu exactitate. Un studiu a observat ca 77% dintre neuronii vizuali par sa faca ceva, iar neuronii intunecati probabil servesc unui scop pentru supravietuire pentru care nu stim cum sa testam.
Ceea ce este clar, insa, este ca aproape fiecare parte a creierului este activa de cele mai multe ori. Chiar si in timp ce doarme, creierul lucreaza din greu.
Si din moment ce expunem minciuni, dominatia gandirii „creierul stang” si „creierul drept” este, de asemenea, fictiune. Studiile arata ca ambele emisfere sunt implicate in functiile cognitive si nicio parte nu domina. In ambele cazuri, cercetarea originala a fost facuta cu peste 40 de ani in urma.
3 Bec!
De fiecare data cand iti amintesti versurile melodiei tale preferate sau calculezi un pont, neuronii tai isi trimit semnale electrice unul altuia. Individual, neuronii nu sunt atat de impresionanti in ceea ce priveste energia pe care o transmit. Dar toate impreuna, genereaza intre 12-20 de wati.
Nu este suficient pentru a va alimenta telefonul sau computerul, dar ar putea aprinde un bec cu putere redusa. Acum adauga ca creierul poate indeplini sarcini pe care Siri, Alexa sau orice alta IA nu le pot… deocamdata, cel putin.
Cu cat muncesti mai mult, creierul tau va determina cat de multa electricitate este produsa, dar odata cu aceasta vine si caldura. Aceasta caldura face ca temperatura creierului tau sa fluctueze pe parcursul zilei. Odata cu nivelul de activitate mentala, partile ajung la aproximativ 104 ° F (40 ° C).
Probabil ca nu este surprinzator, deoarece gandirea intensa face ca mai multi neuroni sa se declanseze, ceea ce necesita mai multa energie si produce caldura crescuta. La fel ca orice lucru electronic, cu cat este folosit mai mult, cu atat devine mai fierbinte.
Din fericire, atunci cand este sub utilizare intensa sau stres, creierul tau directioneaza mai mult sange catre el insusi pentru a satisface cerinte mai mari de energie si pentru a disipa caldura pentru performanta maxima.
2 In constructie perpetua
Cand este creierul complet dezvoltat? Din punct de vedere tehnic, creierul atinge maturitatea structurala la jumatatea noastra de douazeci de ani. Atunci cortexul prefrontal, zona responsabila pentru functiile executive precum luarea deciziilor, controlul impulsurilor si gestionarea sarcinilor complexe, isi termina dezvoltarea structurala.
Din fericire, capacitatea creierului de a se dezvolta si de a se adapta niciodata nu se opreste cu adevarat. Amintiti-va, plasticitatea este capacitatea creierului de a se schimba si de a se adapta de-a lungul vietii noastre.
In esenta, creierul nostru continua sa invete, sa se schimbe si sa se adapteze, tinandu-ne cu atentie. Deci raspunsul sincer la aceasta intrebare este ca creierul nostru se dezvolta constant.
1 DVR-ul dvs. personal
Te-ai intrebat vreodata care este limita cat de mult isi poate aminti mintea ta? Credeti sau nu, exista o zona finala estimata.
Creierul uman are o capacitate de stocare estimata la aproximativ 2,5 petaocteti (2,5 milioane de gigaocteti), ceea ce este aproximativ echivalent cu 3 milioane de ore de emisiuni TV. Asadar, din punct de vedere tehnic, ati putea sa aruncati fiecare episod din Friends si sa aveti inca spatiu pentru intreaga francize Marvel si Star Wars … si multe altele.
Mintea ta are o capacitate incredibila de a-ti aminti aproape orice, dar amintirea este cea care iti face posibil sa te intorci prin colectia ta mentala. Adultii au doar aproximativ 20 de minute de atentie de acordat si este greu sa-ti amintesti fiecare fapt important pe care il cunosti intr-un timp atat de scurt.
Data viitoare cand te trezesti intrand intr-o camera si uitand de ce te-ai dus acolo in primul rand, stii ca creierul tau isi aminteste, chiar daca nu.
