Scarlatina este o boala specifica copilariei, este eruptiva si infecto-contagioasa acuta. Apare de obicei la copiii sub varsta de 10 ani si debuteaza cu febra, alterarea starii generale, enantem si exantem. Este determinata de variate tipuri de streptococci beta – hemolitici de grup A toxigeni.

Streptococcus Pyogenes este agentul causal, streptococii facand parte din flora normala umana si animala si gasindu-se pe tractul respirator superior. Transmiterea scarlatinei se produce in contact direct cu pacientul bolnav, iar raspandirea se face pe cale aerogena, prin obiecte, maini murdare si produse alimentare. Baietii sunt mai des afectati decat fetele si frecventa in mediul urban este mai mare de 4 – 5 ori decat in mediul rural.

Cauzele imbolnavirii pot fi contactul cu persoanele infectate, bolnavii cu angina streptococica, determinata de o tulpina de streptococ care poate secreta toxina responsabila de aparitia bolii, dar si persoanele cu forme usoare de boala, care pot trece neobservate. Streptococii se inmultesc la nivelul faringelui, determinand angina, apoi eliminand toxina care provoaca eruptia cutanata a pielii.

Perioada de debut a bolii prezinta simptome precum febra ( 39 – 40° ), angina, varsaturi, cefalee, stare generala modificata, odinofagie si cateodata dureri abdominale.

Perioada preeruptiva dureaza 24 -36 ore, caracteristic fiind enantemul scarlatinos de un rosu intens care cuprinde amigdalele, pilierii si o parte a valului palatin. Angina poate fi eritematoasa, eritematopultacee, sau angina ulceronecrotica in cazurile foarte de severe, provocand ulceratii in profunzime sau perforatii ale amigdalelor. Limba este de culoare cenusie in prima zi, iar la 4 – 5 zile are aspectul de zmeura, apoi aspect de limba “lacuita“. Acesta este un semn care de obicei pune diagnosticul de scarlatina.

Perioada de convalescenta apare la 7 – 14 zile de la debut si isi face prezenta prin descuamarea la nivelul fetei si lamelara.

Diagnosticul este asigurat prin testele de laborator si teste bacteriologice prin cultura siexudat faringian, dar si prin teste serologice.

Este obligatorie internarea in spital pentru izolare si tratament. Este recomandat repausul la pat si urmarirea de catre medicul de familie pe parcursul a pana la 30 de zile. Regimul alimentar trebuie sa fie hidro – lacto – zaharat si fructarian. Antibioticul este reprezentat de penicilina, administrandu-se intramuscular la 6 ore. Antipireticele sunt incluse in tratament, precum si vitaminoterapia ( C si B ).

Prevenirea scarlatinei se face prin ancheta epidemiologica, depinstandu-se sursa de infectie.

Dupa externare, bolnavii vor avea examen ciclic lunar, timp de 3 luni cu examen de urina si teste medicale. Toti cei care au fost in contact cu persoana infectata vor fi supravegheati zilnic, pe o perioada de 10 zile, cu consult odata la 2 – 3 zile.