De-a lungul istoriei, inventiile au definit civilizatii si au schimbat modul in care ne traim viata. Lumea antica era plina de posibilitati atunci cand era vorba de a face viata mai usoara, deoarece erau atat de multe de inventat si de descoperit.
Roma antica este, fara indoiala, una dintre cele mai cunoscute civilizatii pentru inventiile care au schimbat cursul dezvoltarii umane. Cu toate acestea, in multe cazuri, inventia romana a fost mai precis inovatie, aducand schimbari in tehnologia existenta.
Fara alte preluari, iata o lista cu primele 10 inventii romane antice care au dus la progrese majore in inginerie si arhitectura, stabilindu-i pe romani una dintre cele mai dominante civilizatii ale perioadei contemporane.
10. Arcade
Chiar daca prima utilizare a acestei incredibile inventii arhitecturale precede chiar si primii ani ai civilizatiei romane, arcul a devenit cu adevarat o structura esentiala in paradigma arhitecturii generale, odata ce romanii l-au adaptat la propriile lor proiecte.
Romanii au fost cei care au gasit pentru prima data o modalitate de a aseza un arc deasupra a doua piedestale inalte, astfel incat sa se intinde pe o pasarela (si, in multe cazuri, chiar si pe autostrazi). Aceste arcade au continuat sa devina constructii de inginerie esentiale care au pus bazele pentru multe dintre elementele structurale ulterioare ale Romei antice.
Pe aceste arcade au fost construite multe poduri, la fel si apeductele, canalizarile, amfiteatrele si chiar si marele Colosseum. Arcurile romane au fost folosite mai tarziu in Evul Mediu, cand au fost construite unele dintre cele mai magnifice catedrale din istorie. De fapt, a fost singura metoda cunoscuta pentru a pune un acoperis pe o cladire fara utilizarea grinzilor de sustinere.
9. Orase bazate pe retea
Din nou, romanii nu au fost primii care au inventat unitati si orase bazate pe retea, iar cea mai veche planificare de baza a retelei dateaza inca din vechiul oras din Indus Mahjong Daro si Harappa din Pakistan. Dar romanii au fost cei care au imbratisat acest concept, i-au adaugat o noua dimensiune si l-au implementat la o scara atat de mare incat asezarile bazate pe grile au devenit obisnuite.
O grila romana de baza a fost caracterizata printr-un dreptunghi sau un patrat intr-un aspect ortogonal aproape perfect al strazilor. Cele doua strazi principale, cardo si decumanus, s-ar incrucisa in unghi drept in centrul grilei. Aceasta grila a fost o structura ideala pentru a organiza diferitele componente ale unui oras, cum ar fi locuintele, teatrele si magazinele in blocuri speciale. Pentru a evita ca orasul sa devina o serie monotona de blocuri, romanii au incorporat diverse elemente, cum ar fi teatre deschise, bai publice, piete si alte facilitati de recreere in grila orasului.
Apoi au continuat sa standardizeze acest model de asezare prin construirea de orase coloniale si tabere militare in intregul lor imperiu urias, din Marea Britanie pana in Africa de Nord, Italia si regiunea mediteraneana de est.
8. Canalizare si Salubritate
Imperiul Roman antic s-a laudat in multe privinte cu cel mai inalt nivel de management al canalizarii si canalizarii in vremurile contemporane.
Romanii au infiintat o serie de bai publice, latrine si o linie de canalizare interconectata, care le uneste pe toate intr-o isprava complexa si eficienta de inginerie.
Roma si alte orase mari aveau o retea extinsa de canalizare si canalizare care curgea de-a lungul strazilor. Abundenta apei din apeductele romane impreuna cu apa de scurgere din paraiele locale a fost folosita in mod regulat pentru a spala aceste canale de scurgere si canalizare. Spalarea ar arunca apoi toate deseurile in cel mai apropiat rau (de obicei Tibru), ceea ce nu pare cea mai buna solutie sanitara, dar era mult mai buna decat lasarea canalului intins pe strazi.
Vechii romani au excelat si in utilizarea jgheaburilor acoperite si a liniilor de canalizare la care erau conectate majoritatea caselor din oras. Fara indoiala, sistemul lor de canalizare si canalizare i-a facut pe vechii romani precursori pentru practicile ulterioare in salubritate in intreaga lume.
7. Drumuri si Autostrazi
Unul dintre motivele principale din spatele administrarii impecabile si eficiente de catre Roma antica a unui imperiu atat de vast a fost construirea unuia dintre cele mai sofisticate sisteme de drumuri din antichitate.
Drumurile si autostrazile romane au jucat un rol esential in ascensiunea statului roman, extinzandu-se peste tot in Republica Romana si apoi in Imperiul Roman.
Intr-o perioada de aproximativ 700 de ani, au construit aproximativ 55.000 de mile de autostrazi asfaltate in jurul bazinului Mediteranei si in intreaga Europa – o isprava care a asigurat circulatia rapida si eficienta a marfurilor, soldatilor si informatiilor in intregul imperiu.
Drumurile romane urmau de obicei un traseu drept prin mediul rural, facand calatoria eficienta si rapida. Aceste rute proiectate cu experienta au fost usor de navigat, iar romanii au fost unul dintre primii care au folosit semne rutiere si marcaje de mile. De asemenea, s-au asigurat ca majoritatea autostrazilor sunt bine protejate si patrulate.
6. Apeducte
In vremurile Imperiului Roman si Republicii, romanii se bucurau de multe facilitati care nu ar fi fost posibile daca nu ar fi stapanit tehnica construirii apeductelor pentru a transporta apa din rauri, izvoare si rezervoare.
Primele apeducte romane au fost construite in jurul anului 312 i.Hr. si de atunci au luat amploare ca o minune inginereasca care folosea curgerea in jos a apei pentru a alimenta centrele oraselor. Intreaga retea de apeduct s-a bazat pe diversi factori si pe utilizarea gravitatiei pentru a mentine un flux continuu, ceea ce a facut ca conceptul general de inginerie sa fie remarcabil pentru timpul sau. Odata ce apa ajungea in orase mai mari, cum ar fi Roma, rezervoarele mari o vor contine.
Baile publice, fantanile, toaletele si vilele private ar putea apoi sa intre in retea si sa acceseze apa. Fiind unul dintre cele mai vizibile simboluri ale sistemului antic de transport pe apa, apeductul este un adevarat testament al ingineriei si inovatiei romane antice.
5. Cifrele romane
Dupa cum sugereaza deja si numele, cifrele romane isi au originea in Roma antica. Constituind unul dintre cele mai populare sisteme de numerotare inca in uz astazi, prima utilizare a acestor numere dateaza undeva intre anii 900 si 800 i.Hr.
Pe atunci, sistemele de numarare existente nu puteau tine pasul cu nevoia de cerinte de calcul mereu complexe. Numerele romane au fost dezvoltate pentru a servi scopul de a oferi o metoda standard de numarare care ar putea fi utilizata eficient in comunicare si comert.
Cu toate acestea, aceste numere romane au venit cu defectele lor, cum ar fi absenta numarului zero si incapacitatea de a calcula fractii, printre altele. In ciuda acestui fapt, aceste numere au supravietuit chiar si dupa caderea Imperiului Roman. Folosirea lor in titluri de filme, carti si multe alte sfere populare si culturale de astazi arata mostenirea de lunga durata a acestei notatii numerice stravechi.
4. Instrumente si tehnici chirurgicale
Vechii romani au inventat o serie de instrumente si tehnici chirurgicale care au deschis calea dezvoltarilor ulterioare in domeniile medicinei si chirurgiei.
Scena medicala romana a fost puternic influentata de progresele chirurgicale realizate de grecii antici. Medicii din Roma antica nu numai ca au folosit toate instrumentele disponibile, dar au dezvoltat ei insisi multe instrumente noi si au inventat proceduri precum operatia cezariana. Dar au facut cele mai mari salturi chirurgicale pe campul de lupta facand din medicina de camp o preocupare principala.
In timpul domniei lui Augustus, a fost infiintat un corp medical militar pentru a ajuta soldatii raniti in lupta. Romanii au stapanit inovatiile medicale pentru a reduce pierderea imediata de sange in lupta, salvand astfel mii de vieti.
Ei au inventat, de asemenea, instrumente precum bisturii de bronz, carlige obstetricale, burghie pentru oase si forceps, precum si speculumul vaginal, numit destul de infricosator. Romanii sunt, de asemenea, creditati cu pionieratul celei mai timpurii forme de chirurgie antiseptica, deoarece obisnuiau sa scufunde instrumentele medicale in apa fierbinte pentru a le dezinfecta inainte de operatie.
3. Calendarul Iulian
Pe masura ce vechii romani au devenit cea mai mare civilizatie a lumii antice occidentale, ei si-au dat seama de complicatiile mentinerii unui calendar standard care s-ar putea aplica intregului imperiu.
Nu a ajutat faptul ca au introdus luni cu numere impare de zile din cauza unei superstitii predominante impotriva numerelor pare. In cele din urma, calendarul a fost atat de departe de o cronologie obisnuita incat Iulius Caesar a implementat o noua reforma, facand din durata unui an solar baza calendarului.
El a instituit si cele 12 luni ale anului. Din nume reiese clar ca calendarul a fost numit dupa insusi Iulius Caesar, iar unele biserici ortodoxe rasaritene il folosesc pentru a calcula sarbatorile si astazi. Chiar daca a fost o inovatie aparent perfecta pentru timpul sau, calendarul iulian a calculat gresit anul solar cu aproximativ 11 minute si jumatate. Acest lucru a dus in cele din urma la crearea calendarului gregorian care s-a bazat in mare masura pe modelul iulian si a fost adoptat in 1582 d.Hr.
2. Ziare
Istoria este plina de autocrati care au vrut sa tina publicul la curent cu anunturile si evolutiile oficiale.
Roma a fost primul imperiu care a stabilit un sistem sofisticat de circulatie a stirilor scrise, pe care a publicat Acta Diurna, care se traduce prin „Evenimente zilnice”. Aceste foi de stiri scrise de mana au fost publicate zilnic si postate de guvern in Forumul Roman din anul 59 i.Hr. pana undeva in jurul anului 222 d.Hr. Majoritatea continutului din Acta Diurna cuprindea de obicei stiri politice, procese, campanii militare, executii, scandaluri majore si alte subiecte similare.
Romanii au publicat, de asemenea, Acta Senatus care a consemnat lucrarile in Senatul Roman, desi acest tip de jurnal a fost tinut la indemana publicului pana cand Iulius Cezar a facut-o accesibil tuturor, ca parte a reformelor populare pe care le-a introdus in timpul domniei sale. Cand primele ziare moderne au fost introduse in Europa, este posibil ca acestea sa nu fi avut nicio legatura cu Acta Diurna timpurie, dar aceste foi de stiri au fost pionierii istoriei publicarii de stiri.
1. Beton
Vechii romani erau deosebit de priceputi atat la construirea rapida de noi structuri, cat si la mentinerea integritatii lor structurale.
Betonul revolutionar dezvoltat de romani a ajutat la construirea unor structuri impecabile si durabile, jucand un rol important in aderarea arhitecturala a Romei antice. Oamenii de stiinta care i-au studiat in detaliu compozitia au descoperit ca este superioara betonului modern si mult mai ecologic.
Piesa de beton pe care au experimentat-o a fost scufundata in Marea Mediterana de mai bine de 2.000 de ani. Analiza acestui beton a constatat ca a produs un compus care difera semnificativ de betonul pe care il folosim astazi si l-a facut un material de constructie incredibil de puternic.
Romanii obisnuiau sa-si combine cimentul cu roca vulcanica cunoscuta in mod popular sub numele de „tuf”, permitand betonului rezultat sa suporte o posibila degradare chimica. Nu este foarte surprinzator faptul ca multe structuri romane antice, cum ar fi Panteonul, Colosseumul si Forumul Roman, au stat de mai bine de doua milenii.
