Sustinerea financiara modesta a Rusiei pentru Belarus ofera o salvare pe termen scurt, nimic altceva

Alexander Lukashenko, acum considerat pe scara larga drept presedintele nelegitim al Belarusului in urma unor alegeri trucate din 9 august pe care aproape sigur le-a pierdut, a insistat de mult ca numai el poate pastra deceniile de stabilitate economica care au fost in multe privinte coloana vertebrala a celor 26 de ani ai sai in birou.

Intrucat economia tarii a avut un impact serios ca urmare a recesiunii globale provocate de Covid-19 si a grevelor sporadice la fabricile majore industriale, precum si a fugii de capital, el a fost obligat, pe 14 septembrie, sa plece in mana in Rusia, care a fost de acord sa ofere Belarusului o linie de salvare economica critica de 1,5 miliarde de dolari SUA.

Rusia a fost de asemenea de acord sa isi respecte promisiunile de asistenta de securitate pentru vecinul sau, care va include exercitii militare „practic in fiecare luna” pentru anul urmator.

Vorbind dupa o intalnire cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in statiunea Soci din Marea Neagra, domnul Lukasenko a spus ca „economia este in centrul tuturor”, tradandu-si ingrijorarea ca valoarea scazuta rapid a rublei bieloruse ar putea fi cu atat mai mare amenintare la adresa pozitiei sale decat protestele in masa care au avut loc de la alegerile din 9 august.

A existat un alt protest pe 13 septembrie, cu peste 100.000 de oameni pe strazile capitalei, Minsk. Pentru prima data de cand au inceput protestele, tunurile de apa au fost folosite impotriva protestatarilor. Ministerul de interne al tarii a declarat ca 774 de persoane au fost retinute.

Sloganul protestului, avand in vedere intrunirea lui Lukasenko cu Putin, a fost: „Nu-l vom lasa sa vanda tara”.

Se pare ca are putine optiuni. Rubla bielorusa a pierdut mai mult de 10 la suta din valoare fata de dolar de la inceputul lunii august (26 la suta de la inceputul anului), cu 4,3 miliarde de dolari SUA in rezerve in valuta straina la inceputul lunii septembrie suficiente pentru mai putin de o luna si jumatate din importuri.

Sprijinul financiar al dlui Putin, la o inspectie mai atenta, este modest. Cei 1,5 miliarde de dolari SUA promisi de Rusia nu sunt bani noi, ci doar o anulare (sau o intarziere – detaliile sunt incomplete) de 1,6 miliarde de dolari SUA pe care Belarus ii datoreaza deja. Acordul include, de asemenea, o cantitate nespecificata de investitii rusesti in Belarus, dar este putin probabil sa apara in viitorul imediat. Poate avea si siruri atasate.

„Nu exista nicio indoiala ca Kremlinul ar fi mai mult decat fericit sa ofere sprijin financiar suplimentar regimului aflat in lupta in schimbul unei parti mai mari din considerabilele active economice de stat din Belarus”, spune Vladislav Inozemtsev la Consiliul Atlantic.

Potrivit Institutului International de Finante (IIF), daca actualul regim ramane la putere, Rusia este de asteptat sa continue sa revina asupra datoriilor existente si ar putea oferi finantare suplimentara, atenuand astfel stresul de finantare externa. Cu toate acestea, presiunea asupra rezervelor deja scazute ale Belarusului ar fi semnificativa, chiar daca este gestionabila pe termen scurt.

Rusia are deja interese economice extinse in Belarus „si a demonstrat frecvent apetitul pentru achizitii ulterioare”, spune dl Inozemtsev. Din 2011, gigantul energetic rus Gazprom detine conductele de gaz din Belarus, importante din punct de vedere strategic, utilizate pentru tranzitarea gazelor rusesti in Polonia si Germania. Rusia detine, de asemenea, o participatie de 42,5% la gigantica instalatie de prelucrare a petrolului Mozyr din Belarus prin Slavneft, care este controlata in prezent de Rosneft si Gazpromneft.

Finantarea externa de oriunde, cu exceptia Estului, pare imposibila atata timp cat domnul Lukasenko ramane in functie. Discutiile cu Fondul Monetar International pentru 940 de milioane de dolari SUA in sprijinul Covid-19 au cazut in urma alegerilor trucate.

Un transfer pasnic de putere catre Svetlana Tikhanovskaya, totusi, acceptat pe scara larga ca castigator al alegerilor prezidentiale, dar in prezent in exil in Lituania, ar atrage intrari din partea institutiilor financiare internationale si a partenerilor bilaterali din Occident, spune IIF, „mentinandu-si puternic relatia cu Rusia ”.

Pavel Latushka, fost ministru al culturii bieloruse si ambasador in Franta, Polonia si Spania, care acum face parte din consiliul de coordonare al doamnei Tikhanovskaya, in speranta de a negocia un transfer de putere, a incercat sa linisteasca Rusia saptamana trecuta ca interesele sale in Belarus nu vor fi amenintata de un nou guvern.

Vorbind din exilul din Polonia, el a spus ca, daca Rusia vrea sa-si protejeze interesele strategice in Belarus, trebuie „sa discute cu cei care vor fi la putere maine”.

Pe 14 septembrie, el a parut sa sugereze ca se intampla exact asta, in ciuda intalnirii publice dintre presedintii rusi si bielorusi.

„Kremlinul a luat deja o decizie si se indreapta spre indeplinirea unui plan atent de eliminare a lui Lukasenko”, a declarat el pentru Associated Press.

Intre timp, Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizatiei Natiunilor Unite a fost de acord cu o propunere a UE de a organiza o „dezbatere urgenta” asupra Belarusului pe 18 septembrie.

Uniunea Europeana a mentionat deteriorarea accentuata a drepturilor omului in Belarus dupa 9 august in cererea sa pentru o dezbatere urgenta.

Intr-un discurs adresat Consiliului, Inaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michele Bachelet a validat aceste preocupari. Ea a spus ca biroul sau a primit rapoarte alarmante despre reprimarea violenta in curs a demonstratiilor pasnice, care implica utilizarea excesiva a fortei de catre oficialii de aplicare a legii.

„Mii de arestari, multe dintre ele aparent arbitrare, si sute de acuzatii de tortura sau maltratare, inclusiv impotriva copiilor, cu unele rapoarte care indica violenta sexuala”, a spus Bachelet. „Recent, au fost raportate rapiri de catre persoane neidentificate de persoane asociate cu opozitia … Au existat dovezi limitate cu privire la orice masuri de catre autoritati pentru a aborda aceste rapoarte.”