Agentia Domeniului Statului ( ADS) a dat publicitatii lista celor mai mari 20 de datornici. Restantele acestora depasesc 171 milioane de lei si provin din exploatarea terenurilor agricole pe care le administreaza ADS.
Primul loc in acest clasament al rusinii este ocupat de mosierul Culita Tarata, proprietarul firmei TCE 3 Brazi. Miliardarul are de platit catre institutia statului 99 de milioane lei pentru uitilizarea terenurilor din Insula Mare a Brailei. Potrivit informarii ADS, suma se compune “ din rest de arenda aferenta anilor agricoli 2002-2007 (55,7 milioane lei) si penalitati de intarziere calculate pana la 15 iulie 2008, aferente arendei neachitate de 43,3 milioane lei”.
Urmatoarele pozitii in top revin Asociatiei Agricole Isagri Posta Calnau ( datorie de 17,1 milioane lei) si Asociatiei Toamna Bogata ( datorie de 16,2 milioane lei). Ceilalti debitori din Top 20 au datorii cuprinse intre 4,8 milioane lei si 1,4 milioane lei. Multi dintre acestia au contractele cu ADS deja reziliate. Mosier pe banii statului
Revista “ Finantistii” a prezentat de curand Top 3 jupani din agricultura. Trei dintre miliardarii Romaniei se afla pe primele pozitii in topul proprietarilor de terenuri agricole, detinand, prin companiile pe care le controleaza, aproape 200.000 de hectare. Culita Tarata, Adrian Porumboiu si Ioan Niculae sunt fruntasi si la subventiile pe care le primesc an de an de la stat, afacerile lor fiind sustinute cu zeci de milioane de euro de la buget. In plus, isi suplimenteaza veniturile si prin exploatarea silozurilor pe care le au in proprietate.
Latifundiarii Romaniei detin in proprietate sau in arenda zeci de mii de hectare de teren pe care dezvolta culturi agricole diverse. Cele mai intinse suprafete sunt destinate productiei de grau. Potrivit datelor furnizate de Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA), in acest moment mosierul numarul 1 al Romaniei este Culita Tarata, care detine prin firma sa TCE 3 Brazi 55.539,62 hectare de teren agricol. Suprafata este localizata in judetul Braila, omul de afaceri avand intinderi mai mici si in alte regiuni ale tarii.
Cu o avere estimata la 120 de milioane de euro, Tarata si-a inceput business-ul cultivand cateva hectare de teren si crescand oi. Acum, fermierul este printre cei mai mari producatori de cereale din tara, anul trecut obtinand de pe cele 28.039 de hectare insamantate cu grau, in Insula Mare a Brailei, o recolta de 116.000 de tone. Pe total, cerealele cultivate de fermierul brailean au depasit 350.000 de tone.
Avand o astfel de intindere agricola, Tarata foloseste la maximum orice instrument care il poate ajuta sa atraga bani. Iar una dintre solutii este subventia agricola. In 2010, TCE 3 Brazi SRL a beneficiat de ajutoare de la Uniunea Europeana in valoare de 4,16 milioane de euro, finantare ce a pozitionat compania pe locul 3 in clasamentul european al celor mai mari sume incasate ca titlu de plata la hectar. Sprijinul total de care afacerea lui Culita Tarata s-a bucurat a fost de peste 7,5 milioane de euro, pentru fiecare hectar de teren un producator agricol primind, in medie, pentru culturile din 2010, 130 de euro, din care 80,36 euro la hectar bani de la UE, restul venind de la bugetul de stat. Pentru 2011 ajutorul a fost mult mai mare, avand in vedere ca valoarea subventiei a fost ridicata la 176 de euro la hectar.
TCE 3 Brazi detine si trei silozuri a caror capacitate de depozitare este de 140.000 de tone. Proprietarul de terenuri doreste insa sa se dezvolte mai mult in aceasta zona pentru a avea control mai mare asupra business-ului si pentru a nu mai depinde de companiile care tranzactioneaza cereale si care detin cele mai multe unitati de stocare a acestor produse. Anul trecut, omul de afaceri a investit in judetul Neamt, unde a deschis un abator pentru care a cheltuit 7,5 milioane de euro. Langa aceasta constructie a ridicat o fabrica de nutreturi combinate, o investitie de 4,5 milioane de euro. De altfel, activitatea lui Culita Tarata in agricultura nu vizeaza doar sectorul cerealelor, el avand mai multe crescatorii de bovine, oi si porci. In plus, s-a extins in turism si prelucrarea lemnului.
