Intr-o Moldova divizata, presedintele Igor Dodon lupta inca patru ani

In luna noiembrie, o tara divizata va organiza alegeri prezidentiale in care un titular cunoscut pentru – printre altele – relatia sa cu Vladimir Putin va cauta un al doilea mandat.

Igor Dodon spera ca la 1 noiembrie – cu doua zile inainte de alte alegeri foarte asteptate – alegatorii moldoveni ii vor acorda inca patru ani in palatul prezidential din Chisinau. Este posibil ca domnia lui Dodon de patru ani sa nu fi generat titlurile internationale ale presedintelui Donald Trump, dar Moldova este o tara la fel de divizata ca SUA.

Sustinatorii lui Dodon privesc spre est, spre Rusia, in timp ce cei ai principalului sau adversar, Maia Sandu, privesc spre vest, spre Europa. In 2016, viziunea lui Dodon i-a adus 52,11% din voturi la 47,89% din Sandu. Moldova, ca si America, este o tara impartita la mijloc.

„Este un om de familie si crede in Dumnezeu”, a declarat Galina, in varsta de 60 de ani, pentru Euronews inainte de alegeri. „Presedintele nostru iubeste tara si vorbeste pentru intelegerea noastra, nu ca ceilalti.”

Dodon a obtinut prima sa pauza ministeriala in politica in 2008, la 33 de ani, ca ministru al economiei si comertului in cabinetul premierului de atunci Zinaida Greceanii. A parasit Partidul Comunist al Moldovei in 2009 si a infiintat Partidul Socialist in Moldova (PSRM).

De atunci, Dodon s-a comercializat ca adept al a ceea ce el a numit „politica echilibrata”, dar de la preluarea puterii in 2016 s-a indreptat in mod constient catre Moscova in detrimentul relatiei tarii mici cu vecinii sai, Romania si Ucraina, si cu cel Uniune.

A facut 70 de vizite straine din 2016, mai mult de jumatate in Federatia Rusa, iar altele in Asia si Orientul Mijlociu.

In absenta sondajelor oficiale, Dodon a sustinut la televiziunea locala din 8 septembrie ca il va invinge pe Sandu cu intre 100.000 si 120.000 de voturi, sau 10% din populatie, comparativ cu doar 70.000 de voturi la ultimele alegeri din noiembrie 2016.

Pentru a face acest lucru, spun specialistii politici din Moldova, Dodon a elaborat intr-o armata de consultanti pentru a promova teme de campanie care sa atraga vechea sa baza conservatoare.

„Pe langa temele centrale, cum ar fi familia, religia, […] Dodon incearca subiecte noi pe care, in timpul campaniei, fie le va exploata, daca este necesar, fie le va pune deoparte”, a declarat Ion Tabarta la think-tank-ul IDIS Viitorul de la Chisinau.

Igor Volnitchi, un alt analist din Chisinau, a declarat ca Dodon incearca in mod constient sa apeleze la trei tipuri de alegatori.

Primul grup este asa-numitii alegatori „geo-politici”, care sunt orientati in mod natural spre Rusia si Moscova, si la care Dodon isi joaca relatia cu Moscova si cu Putin. Al doilea este moldovenii nationalisti care resping istoria tarii cu Romania vecina, cu care tara impartaseste o limba si, din 1918-1940, a facut parte.

Al treilea sector al alegatorilor, a spus Volnitchi, este cel care se concentreaza mai putin pe ceea ce crede un candidat si mai mult pe ceea ce poate face pentru ei.

„Moscova, statul moldovenesc si asa mai departe conteaza mai putin pentru acest segment”, a spus el. „Pentru ei, tot ceea ce conteaza este ceea ce politicienii pot pune in geanta sau pe masa”.

Dar, pe langa teoria in jurul castigarii voturilor, criticii lui Dodon si-au exprimat ingrijorarea cu privire la practica. Comisia electorala a Republicii Moldova, CEC, a anuntat recent ca 17 sectii de votare vor fi deschise in interiorul Rusiei pentru a permite moldovenilor care locuiesc acolo sa voteze, cu mult mai mult decat cele opt care erau in functiune in ultimele alegeri din 2016.

Un total de 60.029 de moldoveni s-au inregistrat pentru a vota in strainatate, a declarat CEC, cu 6.202 din Rusia. Aceasta este de 11 ori numarul voturilor la alegerile parlamentare din 2019.

Intre timp, opozantii lui Dodon l-au acuzat ca a votat in regiunea separatista a Transnistriei si ca a incheiat un acord cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselsky, pentru a ajuta autobuzul in alegatorii de pe teritoriu sa voteze pentru el.

In februarie 2019, partidele politice moldovenesti au organizat transportul pentru 37.000 de alegatori de pe malul stang al raului Nistru pentru a vota fortele pro-Kremlin.

Dar stanga sau dreapta, pro-UE sau pro-Rusia, oricine se afla in palatul prezidential la 2 noiembrie 2020, se va confrunta cu cea mai grava problema a tarii. Moldovenii pleaca.

Tara are una dintre cele mai mari rate de migratie din Europa, cu aproximativ un milion din 2,7 milioane de cetateni care traiesc si lucreaza in strainatate. Populatia demografica este impartita in mod egal intre tarile occidentale si Rusia. Oriunde vor moldovenii sa fie, nu vor sa fie acasa.