Fenomenul se datoreaza faptului ca organismului uman face eforturi deosebite de adaptare la anotimpul rece, care implica o suprasolicitare a sistemului nervos simpatic (parte a sistemului nervos implicata in adaptarea la conditii de stres si acomodare rapida).
Dupa cum arata biochimistii si neuro-biochimistii, diferite boli care implica un efort al sistemului nervos simpatic, cum ar fi cele nevrotice, metabolice, edocrine (glandele) si mai ales cardio-vasculare „obosesc” acest sistem de acomodare rapida la unele socuri din mediul extern sau psihic. „Simpaticul” va functiona mai defectuos iarna, cand frigul devine un puternic factor de stres.
Astfel, asa cum arata oamenii de stiinta, centrii sistemului nervos simpatic vor elibera fie prea multe, fie prea putine catecol-amine, „hormoni” specifici, care au efecte directe asupra vaselor coronariene (care hranesc inima cu sange) a caror spargere conduce la infarct. Aceste variatii ale efectului catecol-aminelor (adrenalina, noradrenalina, dopamina) obliga sistemul nervos parasimpatic (parte a sistemului nervos cu efecte de regula contrare celui simpatic) sa ia masuri pentru a reduce efectul brutal al adrenalinei asupra organismului si mai ales asupra sistemului cardio-vascular.
Transpiratiile mai frecvente iarna sunt un semnal al functionarii defectuoase si violente a sistemului nervos simpatic, care actioneaza extrem de agresiv la stres, modificand activitatea tuturor vaselor sanguine. Din cercetarile efectuate la Cornell University s-a dovedit ca una din 12 persoane care transpira des, mai ales noaptea, si face exces de alcool sau tutun are un risc foarte crescut la boli cardio-vasculare grave.
Recomandari
Pentru persoanele care transpira iarna, ca si pentru profilaxia generala a infarctului se recomanda, chiar daca nu consuma cafea sau alcool:
1.Evitarea stresului psihic, incepand cu suprasolicitarea fizica si terminand cu certurile.
2. Respectarea a cel putin 8 ore de somn pe zi (in 24 de ore).
3. O alimentatie zilnica bogata in calciu (branzeturi) si magneziu (regasite in orice verdeturi). 4. Evitarea excesului de dulciuri seara.
5. Consumul de lichide mai putin fierbinti.
6. Eliminarea „timpilor morti” cum ar fi pauzele lungi, in care apare plictiseala, prin umplerea timpului cu activitati, comunicare, etc.
7. Evitarea grabei si a starilor de panica, la gandul unor posibile evenimente neplacute. In cazul perceptiei stresului crizei de timp este de preferat un moment de totala detasare, cum ar fi un pui de somn (daca este posibil), dupa care este necesara o ordonare a gandurilor, folosind pixul si hartia in scopul unei schematizari a ceea ce este de facut, cand si cum.
8. Nu va treziti la semnalul ceasului, ci folositi prizele cu programare a declansarii (in surdina) a unui casetfon, cu o melodie lenta. Trezirea brusca din somn creste riscul la infarct.
9. Schimbati-va imediat ce va simtiti transpirat, mai ales in timpul noptii. Transpiratia, odata cu evaporarea, „fura” caldura de la suprafata pielii, racind vasele de sange periferice, deci si sangele care „va reclama” creierul, aceasta activand secretia de adrenalina si, in consecinta, modificarea activitatii coronarelor, tensiunii si ritmului cardiac.
10. Ora ideala de culcare este 22.00-22.30. Adormirea dupa ora 23.45 poate afecta metabolismul „adrenalinelor” si creste in proportie de 17,28% riscul de infarct.
11. Folosirea medicamentelor sedative (ex. Distonocalm, extraveral, diazepam) fara prescriptia unui medic psihiatru poate conduce la adevarate ravagii, mai ales in cazul persoanelor care transpira in timpul somnului paradoxal (profund, in care apar visele).
12. Bauturile alcoolice si mai ales tariile, consumate dupa cina, inainte de culcare, pot creste riscul de infarct.
13. Fumatul, chiar pasiv, dupa ora 23.45, este extrem de nociv, mai ales pentru cei care au probleme cu tensiunea (70,7% din decesele cardicilor sunt semnalate la fumatorii de noapte.)
